Reformatorii de dinaintea Reformei

[stefan florin]

În prealabil postat de grasu77

Poate ati vrut sa spuneti ca "Luther e un ratat pentru ca a fost rebel". Practic, rebeliunea lui il face detestat de unii. Altfel, era un om de o deosebita capacitate intelectuala si morala.

mda...a fost un "om de o deosebita capacitate intelectuala si morala". Si vrei sa cred asta? Postez mai jos din "intelepciunea" acestui "mare" om:
Luther şi ceilalţi reformatori au înlocuit faptele pentru câştigarea mântuirii cu credinţa. Credinţa a fost centrul teologiei Protestante. Luther a mers atât de departe încât a refuzat să recunoască Epistola lui Iacov ca inspirată, considerând-o „epistolă de paie” deoarece insista asupra unei credinţe validate prin fapte. Dar combinaţia doctrinelor incapacităţii omului de a face ceva pentru a se mântui cu credinţa teoretică mântuitoare a dus la o concepţie nefericită şi la un eşec moral al Protestantismului. „Dacă cineva are credinţă, adulterul nu este păcat”, spunea Luther în faimoasa sa predică despre căsătorie (Jarrel, Baptist Church Perpetuity, p. 228).

Luther scria lui Philip Melachton de la Wartburg, într-o scrisoare datată 1 August 1521: „Hai, acceptă! Fii păcătos! Şi nu păcătui pe jumătate: păcătuieşte de-a dreptul, până la capăt! Păcate făcute pe jumătate? Nu; ci din cele adevărate, serioase, păcate enorme! (Lucien Lefabvre, Martin Luther, un destin, p. 112). În 1530, îi scria lui Weller, „Sunt momente în care trebuie să bei un pahar în plus şi să te distrezi, pe scurt, să comiţi vreun păcat din ură şi dispreţ faţă de diavol, ca să nu-i laşi destul loc pentru prostiile minuscule din care să facă un caz de conştiinţă… Deci, dacă diavolul vine în faţa ta şi-ţi spune: ‚Să nu bei!’, răspunde-i imediat: ‚Ba chiar o să beau pentru că tu nu-mi dai voie, şi-o să beau zdravăn!’ Trebuie întotdeauna să faci ceea ce Satana îţi interzice!” Şi adaugă: „Ce alt motiv crezi că am să beau din ce în ce mai mult din vinul meu curat, să spun tot mai multe vorbe fără nici o reţinere şi să iau parte din ce în ce mai des la mese bogate? Ca să-mi bat joc de diavol şi să-l supăr, aşa cum el îşi bătea joc de mine şi mă supăra odinioară!” Şi apoi, „Oh, dac-aş putea în sfârşit să imaginez un păcat enorm ca să-l decepţionez pe diavol şi să înţeleagă odată că nu recunosc nici un păcat şi conştiinţa mea nu-mi reproşează nici unul!” (Ibid, p. 193).

Doamne ajuta!

[grasu77]

În prealabil postat de stefan florin

Luther şi ceilalţi reformatori au înlocuit faptele pentru câştigarea mântuirii cu credinţa. Credinţa a fost centrul teologiei Protestante. Luther a mers atât de departe încât a refuzat să recunoască Epistola lui Iacov ca inspirată,

Luther a facut un mare pas intelegand mantuirea "prin har, prin credinta" (Efeseni 2:8). Dar, nu a inteles totul. Nici nu avea cum, dupa peste 1000 de ani de intunerec spiritual. De la cei ca Luther a inceput intoarcerea la credinta apostolica. Dar, acest lucru s-a facut pas cu pas, nu dintr-o data.

P.S. Cu toata ca nu a priceput legatura dintre credinta si fapte, Luther nu a fost un nici betiv, nici curvar nici hot, nici etc. Ii era prea recunoscator lui Dumnezeu, ca sa poata cadea in groapa pacatelor. Ar fi vrut sa poata pacatui doar ca sa-l sfideza pe diavolul acuzator.

[stefan florin]

În prealabil postat de grasu77

Luther a facut un mare pas intelegand mantuirea "prin har, prin credinta" (Efeseni 2:8). Dar, nu a inteles totul. Nici nu avea cum, dupa peste 1000 de ani de intunerec spiritual. De la cei ca Luther a inceput intoarcerea la credinta apostolica. Dar, acest lucru s-a facut pas cu pas, nu dintr-o data.

P.S. Cu toata ca nu a priceput legatura dintre credinta si fapte, Luther nu a fost un nici betiv, nici curvar nici hot, nici etc. Ii era prea recunoscator lui Dumnezeu, ca sa poata cadea in groapa pacatelor. Ar fi vrut sa poata pacatui doar ca sa-l sfideza pe diavolul acuzator.

mda...Apostolul Iacob bate campii si zice in epistola sa "CREDINTA FARA FAPTE MOARTA ESTE" iar "Sfantul" Martin Luther, acest corifeu al crestinismului, ne spune (dupa un mileniu de intuneric spiritual in care o MARE CONTRIBUTIE A AVUT-O APOSTOLUL IACOB CU EPISTOLA SA DE PAIE) ca omul se mantuieste numai din credinta contrazicandu-l pe Apostolul Iacob! Foarte interesant!

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de grasu77

P.S. Cu toata ca nu a priceput legatura dintre credinta si fapte, Luther nu a fost un nici betiv, nici curvar nici hot, nici etc.

Dar nici diavolul nu este beţiv, curvar ori hoţ. Unde aţi văzut dv vreun drac care să bea zdravăn, să curvească sau să fure ? El nu are nevoie de aşa ceva. În schimb, este foarte mândru. Tot aşa era şi Luther.

Nu ştim dacă Luther era beţiv, adică dacă îşi lua zilnic doza. Dar de băut, bea cu spor. Mergea la vânătoare şi seara se ospăta cum trebuie. Dealtfel, după o asemenea vânătoare a avut omul "revelaţia" sa. Iar de curvit, noi să fim sănătoşi. Sau cum se cheamă când un călugăr se încurcă cu o măicuţă şi o pun de un menaj ?

[laviniu]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Dar nici diavolul nu este beţiv, curvar ori hoţ. Unde aţi văzut dv vreun drac care să bea zdravăn, să curvească sau să fure ? El nu are nevoie de aşa ceva. În schimb, este foarte mândru. Tot aşa era şi Luther.

Nu ştim dacă Luther era beţiv, adică dacă îşi lua zilnic doza. Dar de băut, bea cu spor. Mergea la vânătoare şi seara se ospăta cum trebuie. Dealtfel, după o asemenea vânătoare a avut omul "revelaţia" sa. Iar de curvit, noi să fim sănătoşi. Sau cum se cheamă când un călugăr se încurcă cu o măicuţă şi o pun de un menaj ?

Si dintre distinsele fete bisericesti apartinand altor confesiuni se cunosc destule exemple de betivi, curvari, hoti etc....Chiar in prefata unei cărţi papale oficiale transmisă spre publicare de Sfântul Scaun, numită "Papii, o scurtă istorie biografică", cititorul creştin este pregătit cu tact pentru confruntarea cu câteva fapte neplăcute despre papi prin această recunoaştere apologetică:
„Unii catolici s-ar putea să fie surprinşi când vor citi biografiile papale din această carte. Se poate ca viziunea noastră despre rolul pe care îl joacă papa în cadrul Bisericii să aibă nevoie de o oarecare ajustare.” (The Popes: A Concise Bioghraphical History, ED. Eric John, Burns & Oates, Editori ai Sfântului Scaun, Londra, 1964, p. 19, aprobată pentru tipărire de Georgius L. Craven).
Mulţi papi au fost oameni cu vieţi pline de dezmăţ. Unii erau magicieni (ocultişti); alţii erau cunoscuţi pentru răzvrătire, masacre şi imoralitate, avariţie şi simonie [trafic cu obiecte sfinte, vânzare de bunuri spirituale, de funcţii ecleziastice, n.n.]. Alţii nu erau buni creştini, ci criminali de rând şi duşmani a tot ceea ce era bun. Unii erau copii ai Diavolului; mulţi erau sângeroşi; unii nu erau nici măcar preoţi. Alţii erau eretici. Dacă un papă este eretic, el de fapt nu este papă.” (The trade of Christ, episcopul Frotheringham, 1877; vezi şi Enciclopedia Catolică, xii, p. 700-703, publicată cu aprobarea episcopului Farley).

Deci...fiecare cult are "luminile" si "umbrele sale"....Sa ne vedem de ale noastre si cand vom fi perfecti, putem judeca!Numai bine!

[stefan florin]

În prealabil postat de laviniu

Si dintre distinsele fete bisericesti apartinand altor confesiuni se cunosc destule exemple de betivi, curvari, hoti etc....Chiar in prefata unei cărţi papale oficiale transmisă spre publicare de Sfântul Scaun, numită "Papii, o scurtă istorie biografică", cititorul creştin este pregătit cu tact pentru confruntarea cu câteva fapte neplăcute despre papi prin această recunoaştere apologetică:
„Unii catolici s-ar putea să fie surprinşi când vor citi biografiile papale din această carte. Se poate ca viziunea noastră despre rolul pe care îl joacă papa în cadrul Bisericii să aibă nevoie de o oarecare ajustare.” (The Popes: A Concise Bioghraphical History, ED. Eric John, Burns & Oates, Editori ai Sfântului Scaun, Londra, 1964, p. 19, aprobată pentru tipărire de Georgius L. Craven).
Mulţi papi au fost oameni cu vieţi pline de dezmăţ. Unii erau magicieni (ocultişti); alţii erau cunoscuţi pentru răzvrătire, masacre şi imoralitate, avariţie şi simonie [trafic cu obiecte sfinte, vânzare de bunuri spirituale, de funcţii ecleziastice, n.n.]. Alţii nu erau buni creştini, ci criminali de rând şi duşmani a tot ceea ce era bun. Unii erau copii ai Diavolului; mulţi erau sângeroşi; unii nu erau nici măcar preoţi. Alţii erau eretici. Dacă un papă este eretic, el de fapt nu este papă.” (The trade of Christ, episcopul Frotheringham, 1877; vezi şi Enciclopedia Catolică, xii, p. 700-703, publicată cu aprobarea episcopului Farley).

Deci...fiecare cult are "luminile" si "umbrele sale"....Sa ne vedem de ale noastre si cand vom fi perfecti, putem judeca!Numai bine!

Prietene, tu ai dreptate. Nu exista in lume om perfect. Au existat papi catolici si patriarhi ortodocsi cu destule pacate.Erau oameni. Dar nici unul dintre acestia nu si-au permis sa modifice Biblia interpretandu-o dupa bunul plac, sa rupa foi cu o epistola din ea si sa o arunce intr-un rau zicand ca e o epistola de paie asa cum a facut "marele" Martin Luther. Doamne ajuta!

[laviniu]

În prealabil postat de stefan florin

Prietene, tu ai dreptate. Nu exista in lume om perfect. Au existat papi catolici si patriarhi ortodocsi cu destule pacate.Erau oameni. Dar nici unul dintre acestia nu si-au permis sa modifice Biblia interpretandu-o dupa bunul plac, sa rupa foi cu o epistola din ea si sa o arunce intr-un rau zicand ca e o epistola de paie asa cum a facut "marele" Martin Luther. Doamne ajuta!

Tot respectul, fratele meu !Numai bine!

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Dar nici diavolul nu este beţiv, curvar ori hoţ. Unde aţi văzut dv vreun drac care să bea zdravăn, să curvească sau să fure ? El nu are nevoie de aşa ceva. În schimb, este foarte mândru. Tot aşa era şi Luther.

Nu ştim dacă Luther era beţiv, adică dacă îşi lua zilnic doza. Dar de băut, bea cu spor. Mergea la vânătoare şi seara se ospăta cum trebuie. Dealtfel, după o asemenea vânătoare a avut omul "revelaţia" sa. Iar de curvit, noi să fim sănătoşi. Sau cum se cheamă când un călugăr se încurcă cu o măicuţă şi o pun de un menaj ?

Asta cu calugarul si maicuta...e mai rea decat orice adulter...pentru ca niste oameni initial afierositi Domnului scuipa pe Cruce si pe sufletele lor, si pe ocrotirea Bisericii. Dar de, nu te slujesc demonii sa iti faci damblaua politica cu aparente religioase, daca nu le dai sufletul prin pacate de moarte si lipsa pocaintei, corect?

[valentin.viliga]

În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia

Asta cu calugarul si maicuta...e mai rea decat orice adulter...pentru ca niste oameni initial afierositi Domnului scuipa pe Cruce si pe sufletele lor, si pe ocrotirea Bisericii. Dar de, nu te slujesc demonii sa iti faci damblaua politica cu aparente religioase, daca nu le dai sufletul prin pacate de moarte si lipsa pocaintei, corect?

Era de asteptat sa cada, ca doar nu s-a calugarit din dragostea de Dumnezeu ci din frica de moarte, daca informatiile pe care le am nu sunt eronate...

[grasu77]

În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia

Asta cu calugarul si maicuta...e mai rea decat orice adulter...

1. In propozitie este vorba despre un barbat si o femeie care nu au tinut cont de inventiile si restrictiile papale, neconforme cu voia lui Dumnezeu.
2. Adulterul se produce intre persoane necasatorite.