(totul) Despre desfranare

[cipri85]

Pentru a vedea care este optica bisericii cu privire la desfranare cea am atasat mai jos un pasaj din Pidalion(canoanele bisericii ortodoxe). Dupa o scurta lectura se poate observa ca biserica considera mult mai grav pacatul curviei, al sexului de placere pentru care se da canon de pana la 9 ani(iar pentru preacurvie sau adulter 18 ani) si mult mai putin grav pacatul autosatisfacerii pentru care se da canon maxim 40 de zile.
Curvia, preacurvia sunt considerate unele dintre cele mai mari pacate, mai mult decat acestea se canonisesc doar uciderile si lepadarea de credinta. O alta comparatie: un tanar care a facut curvie nu mai poate fi sfintit preot insa unul care a facut malahie va putea fi sfintit preot dupa ce va face un canon de pocainta. Sau un preot care a facut curvie/preacurvie pierde calitatea de preot pe cand unul care a facut malahie se opreste o perioada de la slujire facand si un canon dupa care isi reia activitatea de preot.

CURVIÂ LAICILOR

454. -Se numeşte curvie, păcatul sexual făcut de un bărbat şi o femeie, a.căror faptă se numeşte simplă curvie sau desfrînare. Dacă unul este necăsătorit, el face simplă curvie, iar cel căsătorit săvîrşeşle preacurvie sau adulter, sau răsdesfrînare şi se canoniseşte fiecare după situaţia şi fapta sa. în Vechiul Testament curvia se pedepseşte cu moartea: "Dacă fata s-a dovedit a nu fi fecioară, să se scoată la uşa tatălui său şi să fie ucisă cu pietre, pentm că a săvîrşit nelegiuire în Israel. Să se cureţe astfel răul din mijloculpoponilui" (Deut. 22, 13-21). Unirea căsătoriei legiuite are de scop naşterea de copii, pe cînd prin curvie se înfăptuieşte numai păcatul osîndirii de sine şi de altul. "Fugiţi de curvie! Orice păcat pe.care îl face omul, este în afară de tmp, dar cine curveşte într-al său tmp păcătuieşte. Oare nu ştiţi că Impui vostru este biserica Duhului Sfînt, care locuieşte întm voi şi, pe care l-aţi primit de la Dumnezeu'/" (I Cor. 6,18-19). Curvarii, împărăţia lui Dumnezeu, nu O vor vedea (I Cor. 6, 9-10; Gal. 5, 19-21; Efes. 5, 5; Apoc. 21,8).

455. -"Dacă cineva, dorind femeie, se va înclina să se culce cu ea, dar dorinţa nu s-a împlinit, învederat este că a fost ajutaj de harul lui Dumnezeu". -Neocez.4.

456. -"Cel ce s-a întinat în somn cu patima scurgerii, o zi se opreşte de la împărtăşanie, va citi psalmul 50 şi va face 50 de metanii şi astfel se socoteşte că s-a curăţit de înlinăciune" I. Post. 8.

457. -"Cel ce s-a întinat cu impui fiind treaz, se opreşte de la împărtăşanie şapte zile, citind în fiecare zi psalmul 50 şi făcînd 50 de metanii" I. Post. 9.

458. -"Cel ce a făcut malahie, se canoniseşte 40 de zile, hrănindu-se cu mîncare uscată şi făcînd în fiecare zi cîte o sută de metanii". -I. Post. 10.

459. -"Iar amestecarea provocării cu alţii, ca ceea ce este o malahie îndoită, se canoniseşte pînă la 80 de zile". I. Post. n.

460. -"Dacă vreun cleric, mai înainte de hirotonie, a căzut în malahie, poate neştiind că numai pentm aceasta nu se va opri de la preoţie, mai întîi să se canonisească îndeajuns şi apoi să fie hirotonisit. Iar, dacă va face acest păcat după hirotonie, după ce va înceta de a mai păcătui, fiind canonisit după cuviinţă, la un an să i se dea să slujească cele preoţeşti. Dar dacă şi după ce va cunoaşte păcatul, ar mai repeta această greşală de două sau de trei ori, să nu mai slujească ca preot, ci să treacă în dreapta citeţilor", i. Post. 12.

461. -"Insă şi femeile vor primi canonisirea pentm malahie, care s-a săndat şi pipăit cu un bărbat, fără a fi stricată. I. Post. 13.

462. -"Canonul al patndea al Sf. Grigore de Nisa, pe cel curvar îl afuriseşte pe un timp de nouă ani de la sfintele taine, iar canonul al 59-lea al lui Vasile cel Mare, pe timp de şapte ani". i.Post. 14; s. Aten. IV, p. 437.

463. -"în canonul al 21-lea al Sf. Vasile,pe cel ce este însurat cu o femeie şi cade în curvie, merită să fie canonisit îndoit mai mult decît cel ce nu are femeie şi este stăpînit de această patimă " I. Post. 15.

464. -"Canonul 4, al Sf. Grigore de Nisa, izgoneşte de la împărtăşanie pe preacurvar pe timp de optsprezece ani. Canonul 58 al Sf. Vasile îi îngăduie să se împărtăşească după cincisprezece ani. Canonul 20 Ancira dispune ca, canonisirea să se tennine după şapte ani. Noi socotim că unul ca acela, după trei ani să se împărtăşească, numai cu condiţia ca, după ceasul al nouălea (15) zilnic, să mănînce mîncare uscată şi să facă 250 metanii. Iar, de va fi neglijat şi nu va împlini aceasta, va aştepta sfîrşilul timpului hotărît de Părinţi". I. Post. 20.

465. -"De va păcătui cineva cu o păgînă, evreică, turcoaică, sau eretică neavînd soţie legitimă, se canoniseşte trei ani, mîncînd hrană uscată după ora a noua (15) şi făcînd zilnic cîte 200 de metanii. La fel se canoniseşte şi femeia care nu are soţ legitim, dacă va păcătui cu evreu, turc, eretic sau armean. Dacă bărbatul care are soţie şi, femeia care are bărbat legitim, ar păcătui cu astfel de persoane păgîne sau eretice, se canoniseşte palm ani sau cinci ani, mîncînd hrană uscată după ceasul al nouălea (15) şi făcînd zilnic cîte 250 metanii". -I. Post. 61.-

466. -"Dacă o femeie ar păcătui cu un famen, se canoniseşte trei ani, mîncînd hrană uscată după ora a noua (15) şi făcînd zilnic cîte 300 de metanii" I. Post. 64.-

467. -"Cînd apostolul zice: Dacă vreun frate va fi numit desfrînat, cu acesta nu trebuie a sta la masă (l Cor. 5,11), se vede că nu zice cu acela pe care îl ştiu unul sau doi că este desfrînat, ci cu acela pe care to[i îl ştiu că este defrînat. Păcatele făcute fără nişine în public, atrag o mai mare osîndă. (pentru sminteală publică). Nichifor 37.

468. -"Stricările cele făcute prin deplină silire, să rămînă fără canonisire; deci şi sclava, dacă se va silui de stăpînul său, este necanonisită". -Sf. Vasile. 49.-

469. -"Curvaml va fi neîmpărtăşit cu sfintele taine şapte ani; Doi ani tînguindu-se, doi ascultînd, doi îngenunchind şi numai unul stînd împreună, iar în al optulea an, va fi primit la împărtăşire" sf. Vasile 59.-

470. -"Iată cum trebuie să se aprecieze păcatele, care izvorăsc din plăcere şi mişcarea patimilor. Unii le împart în preacurvie şi simplă curvie. Cei mai scmpuloşi au socotit şi curvia egală cu preacurvia, pentru că însoţirea cea legiuită a bărbatului cu femeia este numai una. Deci, ■ tot ceea ce este ilegal, este nedrept şi contra legilor şi, tot cel ce ia altuia, înseamnă că se bucură de ceea ce'nu este al său (furt moţai). Dumnezeu n-a dat bărbahdui decît o singură femeie, iar femeia nu poale să aibă decît un singur cap. Legea naturii nu îngăduie decît plăcerea căsătoriei legitime, celor ce ştiu să-şi stăpînească vasul tntpului tor în sfinţenie şi cinste, aşa cum spune apostolul (i Tes. 4, 4). însă a lua ceea ce este al altuia, însemnează a lua o femeie care nu este a sa, chiar cînd ea n-are bărbat. Deci, cînd se cercetează îndeaproape şi, curvia nu este prea departe de preacurvie, de aceea şi Scriptura zice: "Nu fi prea mult timp cu cea Străină" (Prov. 5,20).
"Totuşi, părinţii au socotit că slăbiciunile celor neputincioşi trebuiesc tratate cu îngăduinţă şi potrivii cu această distincţie generală, ei au zis că curi'ia este o supunere sub năvala poftelor, care nu face nedreptate altei persoane şi, că preacurvia este o nedreptate făcută altuia". "Stricarea dobitoacelor şi pederastia este ceva asemănător, adică o preacurvie contra naturii, (animalelor şi oamenilor) cărora li se face nedreptate. Pentm toate aceste feluri de păcate, se aplică acelaşfel de tratament, pentm ca cel păcătos să se cureţe de aceste murdării, lepădîndu-se de josnicia poftelor".
"întrucît prin curvie, nu se face nedreptate altuia, s-a prescris numai o jumătate din timpul pocăinţei, decît cel pentm preacurvie, stricarea dobitoacelor, sau cuivia cu bărbaţii, adică sodomia, pentm că aceste păcate au o dublă vinovăţie: a plăcerii lor personale oprite şi nedreptatea făcută altuia (a celuilalt bărbat sau animal).
"De asemenea şi canonisirea va fi diferită. Se vapedepsi mai uşor cel ce de bună voie îşi mărturiseşte păcatul, cu toate că nu este ştiut de nimeni şi care deja (înainte de spovedanie) şi-a început vindecarea poftelor sale păcătoase, dînd dovadă de o adevărată pocăinţă. însă, cel care a fost descoperit de alţii, va fi osîndit la o pocăinţă mai lungă şi, nu i se va da voie să se împărtăşească, decît după ce se va curaţi pe deplin". "Canoanele pedepsesc pe curvari, ca trei ani să fie înlăturaţi de la rugăciunile obşteşti, alţi trei ani să asculte şi, apoi alţi trei ani să îngenunche cu cei păcătoşi şi, apoi (după nouă ani), se va învrednici de sfintele taine".
"Cei ce au dat dovadă de o pocăinţă mai serioasă, vor putea fi scutiţi de o parte a pocăinţei, aşa cum duhovnicii vor socoti că este mai de folos pentru mînhtirea credincioşilor. Aceştia vor putea fi primiţi mai curind la Sfintele Taine, în urma încercărilor şi a canonisirilor la care au fost supuşi. Insă, după cum este oprit de a arunca mărgăriland înaintea porcilor (Matei 7,6), adică de a da sfintele taine cu uşurinţă, tot aşa este o nedreptate de a opri de la sfintele taine pc cel ce s-a lepădat de păcate cu toată hotărîrea, printr-o curată pocăinţă".
"Preacurvia, precum şi toate celelalte păcate (curvia cu dobitoace sau sodomia), se vor canonişi ca şi cuivia, dublîndu-se cele trei stadii de pocăinţă (adică 18 ani). Totuşi, se va ţine seama de felul pocăinţei fiecăruia, pentru a i se iconomisi corect timpul ca să ajungă la împărtăşirea sfintelor taine". -Sf. Gr. de Nisa 4.