Depresia

[ory]

Depresia este cumva sinonima cu teama, de fapt ea chiar reprezinta o teama profunda, nejustificata si complicata in ansamblul ei. Trebuie sa nu ne mai fie teama, teama sa traim, sa fim noi insine, sa gandim, sa gresim, sa ne manifestam personalitatea, asa cum este ea, atata timp cat nu deraiaza in laturi extreme si malefice. Trebuie sa nu ne mai fie teama sa iubim, fie si pe cel care apartine altcuiva, pentru ca starea de atractie in sine poate fi doar un imbold al sanatatii si vitalitatii din noi, dar trebuie, in acelasi timp, sa invatam a o controla in masura in care ea nu ne poate deveni rivala. Detinem aceasta capacitate .
Citeam pe undeva, cred ca scris de Patriarhul Atenagora : " De ce-i este omului de astazi foame ? De iubire si de sens ! ".
Nu stiu, poate ca, in tot acest amalgam de sensuri, ne-am pierdut sensul vietii, si a mortii deopotriva, iar asta ne face tot mai saraci in simtire si in duh.
Iar Cioran spunea; " Viata nu poate exista decat prin uitare ! ". Daca ati sti cata incarcatura sta in aceste cuvinte, si nu se refera doar la uitarea in sine, cea clasica, nici doar la uitarea religioasa, cea care tine de iertare, cat, mai ales la uitarea comuna, simpla a clipelor de peste zi, la o uitare care, desi pare sora cu amnezia, ea nu poate fi decat vindecatoare...la uitarea trairilor cotidiene care face loc repaosului, odihnei...somnului vital. Depresia aduce cu sine si insomnia, nelinistea, starea de veghe irationala si extrem de obositoare, stare venita din neuitarea ajunsa la stadiul de obsesie si dezechilibru. Uitarea, respectiv, purificarea mintii aduce cu sine odihna trupului si a sufletului si,...in cele din urma, VIATA.
Asadar, sa nu ignoram importanta linistii in ansamblul ei de factori care o pot genera, pentru ca viata nu poate exista fara liniste, desi, linistea in anumite ipostaze poate semnifica si agitatie, stare de bine si de interes.

[WhiteChakra]

Eu incepusem sa ma obisnuiesc insa observ ca a mai trecut, intre timp. Tu nu ai prieteni care sufera de aceeasi afectiune ? Sau toti sunt fericiti in afara de tine ? Mi-e greu sa cred.. ideea e ca ai putea sa povestesti cu prietenii tai (depresivi sau nu), sa le spui si lor necazurile tale, ce nu-ti convine la viata ta, mai glumiti una alta.. crede-ma, nu esti singurul "nefericit" din lumea asta, mai sunt si eu, sunt altii care si-ar dori sa fie in locul tau sau al meu, intodeauna exista loc pentru mai rau. Iti place muzica ? Eu in muzica am gasit alinare ca sa spun asa, daca n-ai chef de nimeni si de nimic ia baga-ti castile in urechi, inchide ochii si viseaza.
Si niciodata sa nu deznadajduiesti !

[fallen]

http://www.crestinortodox.ro/sanatat...sia-72647.html

În prealabil postat de ory

Trebuie sa nu ne mai fie teama sa iubim, fie si pe cel care apartine altcuiva, pentru ca starea de atractie in sine poate fi doar un imbold al sanatatii si vitalitatii din noi, dar trebuie, in acelasi timp, sa invatam a o controla in masura in care ea nu ne poate deveni rivala.

Iarta-ma Ory dar asta e o invatatura pagana care are la origine iubirea de sine. Eu cred ca ortodoxia regleaza frumos atractiile pentru persoane nepermise, sau care nu-ti apartin, ca sa te citez, mai precis le interzice. Ortodoxia inalta casatoria la rang de taina si nu permite adulterul. Ceea ce spui tu, a-ti permite sa fii atras chiar si de cine nu ai voie, Hristos numeste adulter (Matei, cap.19).

[ory]

În prealabil postat de oana72

Iarta-ma Ory dar asta e o invatatura pagana care are la origine iubirea de sine. Eu cred ca ortodoxia regleaza frumos atractiile pentru persoane nepermise, sau care nu-ti apartin, ca sa te citez, mai precis le interzice. Ortodoxia inalta casatoria la rang de taina si nu permite adulterul. Ceea ce spui tu, a-ti permite sa fii atras chiar si de cine nu ai voie, Hristos numeste adulter (Matei, cap.19).

Stimata doamna, aici ar fi de spus foarte multe, mai ales ca subiectul discutat tine de depresie, o stare deloc de neglijat ,dar, nu mai conteaza....eu nu vorbesc cu o fila dintr-o carte, ci cu oameni.
Eu cred ceea ce am spus mai sus, desi are un substrat mult mai profund decat l-ai inteles dumneata.
Dumneata crezi ceea ce ai scris mai sus, sau mai bine spus, infaptuiesti ceea ce ai scris mai sus, inclusiv cu gandul, cugetul si toata fiinta ta ?
Ca, de, oameni suntem, iar la cuvinte spicuite in mod formal din cartile religioase toti ne pricepem, faptele, insa, NE OMOARA !...nu faptele, ci omenia din noi.

În prealabil postat de ory

Stimata doamna, aici ar fi de spus foarte multe, mai ales ca subiectul discutat tine de depresie, o stare deloc de neglijat ,dar, nu mai conteaza....eu nu vorbesc cu o fila dintr-o carte, ci cu oameni.
Eu cred ceea ce am spus mai sus, desi are un substrat mult mai profund decat l-ai inteles dumneata.
Dumneata crezi ceea ce ai scris mai sus, sau mai bine spus, infaptuiesti ceea ce ai scris mai sus, inclusiv cu gandul, cugetul si toata fiinta ta ?
Ca, de, oameni suntem, iar la cuvinte spicuite in mod formal din cartile religioase toti ne pricepem, faptele, insa, NE OMOARA !...nu faptele, ci omenia din noi.

Va multumesc ca m-ati pus la distanta prin pronumele de politete. Am observat in general scortosenia multor crestini declarati de pe acest forum. Va asigur ca nici nu am avut intentia sa vorbesc despre depresie, e prea mult de spus si exista atatea materiale informative pe marginea subiectului... am vrut doar sa nuntez putin afirmatia dvs., si nu total scoasa din context...
In legatura cu intrebarea pe care mi-ati pus-o, raspunsul este afirmativ, e un punct la care am ajuns in timp prin intelegere si am constatat ca Dumnezeu a facut totul spre binele omului si ca legile Lui sunt drepte. Cam atat am de spus.
Imi cer iertare ca v-am lezat.

[ory]

Daca raspunsul este afirmativ, inseamna ca esti o persoana neprihanita... deci, pot sa ma inchin tie, doar ca ideea mea era cu mult mai profunda decat o poti intelege si nu are rost sa mai continui, nu pot sa vad lucrurile doar in alb si negru.
Si totusi, aici se vorbeste despre depresie, incercati o oarecare empatie , daca tot interveniti.
Cat despre lezare, mai ales in materie de idei, stai fara griji, nimeni nu ma poate leza mai mult decat o pot face eu insami.

În prealabil postat de ory

Daca raspunsul este afirmativ, inseamna ca esti o persoana neprihanita... deci, pot sa ma inchin tie, doar ca ideea mea era cu mult mai profunda decat o poti intelege si nu are rost sa mai continui, nu pot sa vad lucrurile doar in alb si negru.
Si totusi, aici se vorbeste despre depresie, incercati o oarecare empatie , daca tot interveniti.

E greu sa nu observi rautatea de sub cuvintele tale, nu sunt o persoana neprihanita ci una care se lupta cu mizeria patimilor umane pe care le avem toti. Refuz gandurile si simtamintele care ma indeparteaza de Hristos, daca stii sa faci diferenta dintre patima si razboi atunci vei intelege. Exista in noi puterea de a ne opune, de a nu accepta ceea ce stim ca ne face rau. Nu te mai obosi cu o persoana atat de neinsemnata ca mine. Am vazut aici pe forum oameni bogati duhovniceste si am uitat ca bogatii sunt nemilostivi draga Ory. Asa ca ar trebui sa mi-l car pe saracul Lazar de la portile lor.
O zi buna.

[ory]

Pentru ideea controversata aparuta intre mine si Oana...
Atractia, indragostirea, pacatul de-a-ti placea de cineva, fie el si " interzis ", face minuni, mai ales daca este capabila sa apara in furtuna unei depresii. Este un dar, nu malefic datorita faradelegii din ea, ci unul pozitiv datorita simtirii ce nu poate fi fabricata, convertita sau cumparata, o primesti ca pe o binecuvantare, pentru ca este unica, intr-o mare de raceala si teama distructiva.
Este un fel de credinta, traim prin tot felul de credinte, ca si credinta propriuzisa in Dumnezeu, menita sa sfideze nemiloasa depresie, sa-i alunge negura care face fiinta omeneasca sa nu mai simta nici caldura, nici raceala, nici dragoste si nici dispret, o pustieste de simtire si o arunca in infern. Toate acestea ancorate intr-un suflet crispat de atatea oboseala, dogme si frustrari.
Atunci ai de ales, sa te bucuri de plapanda simtire a indragostirii, ori sa te duci in iad insotit de traista de pastile halucinogene si deznadajduit de neputinta, cu infranarea ta cu tot.
Sa-ti permiti sa te bucuri de o astfel de atractie nu este musai echivalentul cu a o accepta fizic, a face demersuri necuvioase in priviinta ei, a te pierde in nefast. Poti, pur si simplu sa te bucuri de ea, sa-ti mangai sufletul cu ea, fara sa te chinui a o alunga ca pe depresia din tine, chiar sa profiti de ea ca de o stare ce semnifica sanatate/vitalitate,/bucurie, ca de o prajitura de care-ti era atat de pofta, de dor, dar pe care abia acum reusesti sa o savurezi...de orice, numai sa te insufleteasca din nou.
Dumnezeu face posibile o gramada de situatii, de cai, unele par controversate, dar pot fi tot atat de benefice si insuflate de un duh bun, ca si neprihanirea in sine, trebuie doar sa intelegem de ce ne sunt date, sa le respectam daca ne sunt date si, bine-nteles sa le gestionam asa cum trebuie, sustragand din ele doar esenta care te poate face sa treci printre nori ca un curcubeu care nu se intineaza.
Din acelasi egoism si nesat izvoraste tendinta/dorinta noastra de-a alunga simtirea ce nu este, sau nu pare curata. Daca am fi echilibrati, nu am lupta cu patimile ca habotnicii, tocmai din impulsul nesatul al dorintei care ne supune, ci am incerca sa le controlam, sa le intelegem, sa le metamorfozam in lucruri ce ne pot face bine si, mai mult decat atat, pot deveni prietenii unei vieti desavarsite prin experienta .
Este trist sa simti in viata ca trebuie sa fii mereu potrivnic, credinta aceasta este trista ! S-ar putea sa orbim mergand doar prin prea multa lumina sau prin prea mult intuneric, trebuie sa ne oprim din cand in cand si sa ne mai odihnim la umbra.