Eens

[stefan florin]

În prealabil postat de nutucutu

15.Deci după ce au prânzit, a zis Iisus lui Simon-Petru: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia? El I-a răspuns: Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc. Zis-a lui: Paşte mieluşeii Mei.
16. Iisus i-a zis iarăşi, a doua oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? El I-a zis: Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc. Zis-a Iisus lui: Păstoreşte oile Mele.
17. Iisus i-a zis a treia oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? Petru s-a întristat, că i-a zis a treia oară: Mă iubeşti? şi I-a zis: Doamne, Tu ştii toate. Tu ştii că Te iubesc. Iisus i-a zis: Paşte oile Mele. (Ioan 21. 15;17)

Eu asa am inteles, din cele de mai sus, ca Petru, dintre toti ucenicii, Il iubea cel mai mult pe Isus.

aici Hristos il repune pe Petru in drepturi ca apostol, dupa ce Petru s-a lepadat de 3 ori de Hristos. De aceea Hristos ii zice tot de 3 ori " Paste oile mele" si tot de 3 ori il intreaba "Ma iubesti?". Dar asta nu inseamna ca Petru il iubea pe Hristos mai mult decat ceilalti apostoli. Numai bunul Dumnezeu poate sa stie care din apostoli il iubea mai mult. Doamne ajuta!

[laurastifter]

În prealabil postat de stefan florin

aici Hristos il repune pe Petru in drepturi ca apostol, dupa ce Petru s-a lepadat de 3 ori de Hristos. De aceea Hristos ii zice tot de 3 ori " Paste oile mele" si tot de 3 ori il intreaba "Ma iubesti?". Dar asta nu inseamna ca Petru il iubea pe Hristos mai mult decat ceilalti apostoli. Numai bunul Dumnezeu poate sa stie care din apostoli il iubea mai mult. Doamne ajuta!

Da, exact, aşa înţeleg şi eu textul.
Iar faptul că Mântuitorul Hristos le-a dat tuturor Apostolilor, în aceeaşi măsură, puterea de a "paşte oile Sale" reiese din pericopa evanghelică din cap. 20 al Evangheliei după Ioan, unde Hristos, adresându-se tuturor ucenicilor Săi, "a suflat asupra lor şi le-a spus: Luaţi Duh Sfânt! Cărora veţi ierta păcatele le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, ţinute vor fi". Am citat textul din memorie, dar îl voi căuta în Sf. Scriptură pentru a-l reda exact. Aşadar, toţi Sfinţii Apostoli au primit acest dar, iar Sf. Petru, datorită dragostei sale profunde, Domnul i-a iertat greşeala de a se fi lepădat de El.
Domnul Hristos i-a spus Sfântului Apostol Petru că oricâte va lega pe pământ va fi legat şi în ceruri... (Matei16), dar după Înviere, le-a dăruit tuturor Apostolilor harul de a ierta păcatele.
Ştiu că, la ora aceasta, am început să obosesc şi să mă exprim foarte laconic, dar sper că s-a înţeles ce am vrut să spun. :)
Doamne ajută!

[laurastifter]

21.Şi Iisus le-a zis iarăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. 22.Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; 23.Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute.

[Savonarola]

Am luat la cunoştinţă divagaţiile care s-au făcut. A se observa că eu nu am pus problema efectivă a mântuirii sau nu a acelora care se află în afara Bisericii. Ceea ce eu am sesizat este ceea ce mie mi se pare a fi o contradicţie dogmatică în credinţa BRC. Văd că interlocutorii preferă să se abată de la problemă ca şi cum ar fi ceva peste care se poate trece cu uşurinţă. BRC, din punctul meu de vedere, a manifestat de-a lungul timpului două atitudini dogmatice diferite, şi care mie mi se par contradictorii, cu privire la problema mântuirii celor din afara Bisericii. Declaraţia (şi care este considerată a fi infailibilă) a papei Eugeniu IV la Conciliul de la Florenţa (1442) că nimeni, conceput din bărbat şi femeie, niciodată nu a fost liberat de sub stăpânirea diavolului decât prin credinţa în Iisus Hristos, mijlocitorul între Dumnezeu şi omenire, mi se pare evidentă şi lămuritoare cu privire la mântuirea celor din afara BRC. Din acest punct de vedere catolic, în sânul catolicismului papa Ioan Paul II cred că poate fi considerat un eretic. Dacă însă nu este el ereticul, atunci cred că trebuie considerat eretic papa Eugeniu IV; din punctul meu de vedere, doctrinele fiind incompatibile, unul dintre ei oricum poate fi considerat eretic, iar infailibilitatea papală un mit al colecţiei de mituri de la Vatican, de la muzeul lor mitologic. Deci eu nu am pus problema neapărat din punctul de vedere al BO, ci din punctul de vedere dogmatic al catolicismului. Invitaţia pe care am făcut-o rămâne deci valabilă.

[nutucutu]

În prealabil postat de Savonarola

Am luat la cunoştinţă divagaţiile care s-au făcut. A se observa că eu nu am pus problema efectivă a mântuirii sau nu a acelora care se află în afara Bisericii. Ceea ce eu am sesizat este ceea ce mie mi se pare a fi o contradicţie dogmatică în credinţa BRC. Văd că interlocutorii preferă să se abată de la problemă ca şi cum ar fi ceva peste care se poate trece cu uşurinţă. BRC, din punctul meu de vedere, a manifestat de-a lungul timpului două atitudini dogmatice diferite, şi care mie mi se par contradictorii, cu privire la problema mântuirii celor din afara Bisericii. Declaraţia (şi care este considerată a fi infailibilă) a papei Eugeniu IV la Conciliul de la Florenţa (1442) că nimeni, conceput din bărbat şi femeie, niciodată nu a fost liberat de sub stăpânirea diavolului decât prin credinţa în Iisus Hristos, mijlocitorul între Dumnezeu şi omenire, mi se pare evidentă şi lămuritoare cu privire la mântuirea celor din afara BRC. Din acest punct de vedere catolic, în sânul catolicismului papa Ioan Paul II cred că poate fi considerat un eretic. Dacă însă nu este el ereticul, atunci cred că trebuie considerat eretic papa Eugeniu IV; din punctul meu de vedere, doctrinele fiind incompatibile, unul dintre ei oricum poate fi considerat eretic, iar infailibilitatea papală un mit al colecţiei de mituri de la Vatican, de la muzeul lor mitologic. Deci eu nu am pus problema neapărat din punctul de vedere al BO, ci din punctul de vedere dogmatic al catolicismului. Invitaţia pe care am făcut-o rămâne deci valabilă.

1. Papa Eugen IV nu era infilibil. Dogma infilibilitatii a fost introdusa vreo 500 ani mai tirziu. Daca papa Eugen IV si-a flosit prerogativele pentru mintuirea credinciosilor catolici si pentru raspindirea Imparatiei Lui Cristos pe pamint atunci a fost un papa care si-a indeplinit misiunea.
2. Nici unul nu este eretic pentru ca erzia nu consta in DECLARATII. Conform surselor ortodoxe ereticii sint cei care provoaca fractiuni in biserica.
Conform wikipedia erezie inseamna:
Ereziile (gr. hairesis și lat. haeresis = opțiune, alegere) sunt "concepții particulare fie despre Sfânta Treime, fie despre dumnezeirea lui Iisus Hristos, sau despre firea Sa omenească, sau despre raportul dintre cele două firi în ipostasul Său dumnezeiesc, acestea din urmă fiind cunoscute sub numele de erezii hristologice. Se cunosc și erezii pnevmatologice, întâlnite în teologie sub numele de subordinaționism pnevmatologic, sau de pnevmatomahie" [1]. De asemenea, ereziile care afectează viziunea corectă asupra Bisericii se numesc erezii eclesiologice.
Conform DEX, eretic insemana:
EREZÍE, erezii, s. f. 1. Doctrină sau credință religioasă care ia naștere în sânul unei biserici, abătându-se de la dogmele consacrate și care este condamnată de biserica respectivă.
Declaratiile papei Eugen IV nu au cauzat nici rupturi in biserica si nu au fost nici condamnate de biserica. Deci nu sint erezii.
3. uitindu-ma la dumneavoastra si la multi altii care au grija primordiala de a SPUNE ca ortodoxia e tezaurul omenirii, nu pot sa nu fac comparatie cu parabola despre talanti. Dumneavostra aveti o comoara pe care o tineti ingropata si ne spuneti noua: "comoara este acolo si vei da socoteala Domnului ca nu vrei sa dezgropi comoara". Eu ii prefer pe catolicii mei pe care nu i-am auzit niciodata cu astfel de declaratii egoiste si care prefera sa-si suflece minecile, sa dezgroape comoara si sa o imparta celor care au nevoie de ea.

[Savonarola]

În prealabil postat de nutucutu

Papa Eugen IV nu era infailibil.

În acest caz dumneavoastră nu faceţi parte din Biserica Romano-Catolică iar părerile dumneavoastră trebuie luate în consecinţă. Contestaţi în mod clar dogmele Bisericii Romane definite la Conciliul I Vatican şi începeţi să deveniţi suspectă de erezie din punctul de vedere al Bisericii din care faceţi parte.

[nutucutu]

În prealabil postat de Savonarola

În acest caz dumneavoastră nu faceţi parte din Biserica Romano-Catolică iar părerile dumneavoastră trebuie luate în consecinţă. Contestaţi în mod clar dogmele Bisericii Romane definite la Conciliul I Vatican şi începeţi să deveniţi suspectă de erezie din punctul de vedere al Bisericii din care faceţi parte.

Indiferent de ironia dumneavoastra, nu exista contradictie intre ceea ce au afirmat cei doi papi. Eu cred ca peste o vreme e posibil ca si ortodocsii sa admita ca exista mintuire in afara bisericii lor.

[catalin2]

În prealabil postat de nutucutu

1. Papa Eugen IV nu era infilibil. Dogma infilibilitatii a fost introdusa vreo 500 ani mai tirziu.

Dogma infailibilitatii se aplica tuturor papilor incepand cu primul papa. La fel ca orice dogma, fie ca e de la ortodocsi, fie de la catolici.

[nutucutu]

În prealabil postat de catalin2

Dogma infailibilitatii se aplica tuturor papilor incepand cu primul papa. La fel ca orice dogma, fie ca e de la ortodocsi, fie de la catolici.

Iar in acest fel noi sintem siguri ca credinciosii catolici care au trait in acea perioada, s-au mintuit chiar daca au crezut ca mintuirea exista numai in Biserica Catolica.

[codana]

În prealabil postat de Savonarola

Am luat la cunoştinţă divagaţiile care s-au făcut. A se observa că eu nu am pus problema efectivă a mântuirii sau nu a acelora care se află în afara Bisericii. Ceea ce eu am sesizat este ceea ce mie mi se pare a fi o contradicţie dogmatică în credinţa BRC. Văd că interlocutorii preferă să se abată de la problemă ca şi cum ar fi ceva peste care se poate trece cu uşurinţă. BRC, din punctul meu de vedere, a manifestat de-a lungul timpului două atitudini dogmatice diferite, şi care mie mi se par contradictorii, cu privire la problema mântuirii celor din afara Bisericii. Declaraţia (şi care este considerată a fi infailibilă) a papei Eugeniu IV la Conciliul de la Florenţa (1442) că nimeni, conceput din bărbat şi femeie, niciodată nu a fost liberat de sub stăpânirea diavolului decât prin credinţa în Iisus Hristos, mijlocitorul între Dumnezeu şi omenire, mi se pare evidentă şi lămuritoare cu privire la mântuirea celor din afara BRC. Din acest punct de vedere catolic, în sânul catolicismului papa Ioan Paul II cred că poate fi considerat un eretic. Dacă însă nu este el ereticul, atunci cred că trebuie considerat eretic papa Eugeniu IV; din punctul meu de vedere, doctrinele fiind incompatibile, unul dintre ei oricum poate fi considerat eretic, iar infailibilitatea papală un mit al colecţiei de mituri de la Vatican, de la muzeul lor mitologic. Deci eu nu am pus problema neapărat din punctul de vedere al BO, ci din punctul de vedere dogmatic al catolicismului. Invitaţia pe care am făcut-o rămâne deci valabilă.

se spune ca papii sunt urmasi ai lui petru si sunt infailibili.superb.petru s-a lepadat de trei ori de iisus hristos intr-un moment crucial, deci a gresit.sa pretinzi ca tu ca om esti infailibil si sa obligi pe altii sa creada,acest lucru se numeste dictatura,numa credinta nu-i.