Profeti adventisti

[grasu77]

În prealabil postat de MariS_

Multumesc de aprecieri. Ati observat bine ca am pus adaugirea aceea in paranteza, dar nu si ca am afirmat, ce-i drept doar la finalul postarii, ca nu sunt de acord cu ea si mi-am exprimat convingerea si speranta ca va urma o noua traducere cat de curand fara de adaugiri sau schimbari.

Am observat si ce ati afirmat in finalul postarii. Am apreciat, dar nu am facut nici o referire. O facuse deja osutafaraunu.

În prealabil postat de MariS_

Trebuie sa recunosc ca m-am gandit si eu la acea zi ca fiind Parusia, insa nu corespundea intrutotul asemanarii cu ziua lui Iosua. Caci ziua Parusiei e ziua "finala" a intrarii in odihna, adica dupa ea nu se mai naste nimeni care sa mai poata intra in Imparatie, pe cand la ziua lui Iosua nu trebuia sa fie ultima, ci evrei s-ar mai fi nascut si in anii urmatori intrarii in pamantul fagaduintei. Deci ziua lui Iosua e mai corect sa fie considerata "inceputul intrarii in odihna" si nu "finalul" ca la Parusie. De aceea am ramas la cealalta zi, cea a deschiderii Imparatiei prin Inviere. Dar nu va contest dreptul sa aveti o alta interpretare. Oricum, multumesc pentru bunavointa de a-mi citi postarea.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Va legati de faptul ca se mai nasteau. Doar erau pe pamant. Se nasteau, mai tarziu le cadeau dintii si alte cele pamantesti. Nici nu a fost scopul lui Dumnezeu ca, in Canaanul pamantesc, sa nu se mai nasca sau sa nu li se intample din cele pamantesti nevinovate.

As face o alta analogie: noi acum suntem in pribegie in drumul spre Canaan (asa cum a pribegit poporul ales). Nu am intrat in odihna. Vom intra in acesta odihna in ziua cand vom pasi pe portile Canaanului ceresc, impreuna cu Domnul Iisus (care va veni sa ne ia cu El). Nu exista inceput si final pentru acesta intrare. Exista o zi (acea alta zi). Pana atunci suntem niste pribegi, plini de nadejde, prin credinta in Iisus Hristos.