prin fire si prin har

În prealabil postat de Scotland The Brave

Timpul petrecut de mine pe acest forum aproape ca a ajuns la final,lucru stiut si de cei doi prieteni ai mei de mai sus.Pe scurt mai aveti putin sa ma suportati si apoi ati scapat definitiv,tota lumea rasufland usurata pt ca totul este bine cand se termina cu bine :) God be with you.

Draga Scotland, te rog sa renunti la aceasta pozitie imbufnata, ca si la mine deseori - copilareasca. Nu e demn de un samurai!...:)
Daca imi ingadui o opinie, cred ca treci si tu prin ce trecem cu totii aici pe forum: nu suntem mereu confirmati in opiniile si asteptarile noastre, nu gasim jocul in doi sau mai multi, joc la care ravnim si atunci ne bosumflam.
Nu e chiar asa usor sa dialogam, mai ales ca nu suntem fata in fata iar scrisul ne joaca feste, si la scris si la citit.
Avem de invatat.
Uneori nu ne gasim locul... Nici in lume nici pe forum nici in noi parca... Sunt perioade de cautari. Vor trece. Si iar vor veni. Si tot asa.
Cel mai rau e sa tinem mortis sa nise implineasca toate asteptarile. Atunci suntem stapaniti de insusi duhul stapanirii. Si stim ca asta nu e crestineste, nefiind deloc constructiv.

Fa te rog rabdare si adu iertare! Te rog spune, exprima clar ce limite propui pentru dialog, pentru bunul mers al activitatii tale pe forum asa incat sa te simti cat mai confortabil, cat mai liber, mai creativ.

Daca am depasit unele limite, te rog sa ma atentionezi, sa ma ierti si sa formulezi preferintele tale. Ma voi stradui sa iti fac pe plac, asa e in prietenie si intre oameni care se respecta reciproc.

Voiesti sa ma abtin o vreme de la postari? O voi face, daca acum te stanjeneste modalitatea mea de a dialoga. Astept o vreme, citesc ce mai scrieti, reflectez. Daca ai nevoie de asta, daca simti ca te-ar ajuta putin, iata sunt dispus sa o fac. Doar afirma acest lucru si gata: se face!

Doamne ajuta!