O alimentatie corecta

Prietenul meu Raoul, articolul iti explica cat se poate de bine efectul laptelui. Tu, la nivelul tau, il iei drept un articol de doi bani. Iti respect parerea. Nu inseamna ca daca tu nu il acceopti, nu este ok. Eu am postat niste informatii pentru cine este intresat. L-am postat pentru astia mai "extremisti" cum spui tu. Nimeni nu te obliga sa fii de acord cu el. Insa am rugamintea sa vii cu niste argumente clare. Tine-o inainte cu ale tale - rebelul din tine int-o zi imi va da dreptate ori cat ai incerca sa le sucesti cu bunicul, cu porcul, cu vaca si asa mai departe. Discutia cu animalele domestice am mai avut-o si pana la urma mi-ai dat dreptate. Chiar nu e cazul sa incepem o nou runda. Dar pentru ca esti simpatic in stilul asta asa rebel, iti mai dau niste informatii care se vor intipari in memoria ta si care iti vor munci putin cate putin constiinta, iar cand vei avea nevoie de ele te vei folosi de ele.

Cat despre Biblie - citeste geneza 1.29. Sfintii Parinti ne vorbesc foarte clar sa ne ferim de indestulare. Dupa caderea in pacat, omului fiind neputincios i-au fost ingaduite animalele spre consum. Pe pământ, toate sunt îngăduite de Dumnezeu, dar nu toate ne zidesc: „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de acestea”. (1 Corinteni 6, 12)
- Sf Nicodim Aghiritul ne spune: "Păzeşte-ţi gustul şi pântecele să nu cadă rob bucatelor grase, delicioase şi variate, nici băuturilor dulci şi aromate. „Vai celor ce mănâncă iezi din turme şi viţei sugători din mijlocul cirezilor”. (Amos 6, 4)
- Parintele Arsenie spune cam asa: Sfinţii au făcut nevoinţe grozave, înfricoşătoare şi au ajuns la starea lui Adam înainte de cădere, când fiarele în prezenţa lor leapădă starea lor de fiare. Ca exemplu, apropape contemporan, avem pe Sfântul Serafim de Sarov şi blândeţea fiarelor din pădure. Sfinţii iubesc toată făptura lui Dumnezeu.
- Parintele Paisie Aghioritul spune cam asa: In rai animalele simteau mireasma harului si îi slujeau lui Adam. Dupa calcarea poruncii toata firea suspina impreuna cu omul. Iata, sarmanul iepure, de pilda, priveste mereu cu frica. Inima ui bate tac-tac-tac. Nu doarme deloc, sarmanul. Cat de mult sufera aceasta faptura nevinovata din princina noastra! Dar atunci cand omul revine la starea de dinainte de cadere, animalele se apropie din nou de el fara frica.

Acum te intreb: Care a fost starea de dinainte de cadere a omului?
Eu ti-am prezentat mai multe puncte de vedere a unor Sfinti...tu acum ai de ales in ceea ce priveste carnea, animalele si restul. Nu astept un alt comentariu - doar daca ai nelamuriri - dar te astept cu mai multa pace ca sa putem face comuniune si nu razboi.