Fumatul si Impartasania

[Lucian008]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Părerea mea este că fumatul nu este păcat. Păcatul nu este ceea ce degradează ori distruge trupul, fiindcă, dacă ar fi aşa, ar trebui să considerăm că şi consumul de ciocolată (ca să nu mai spun de alcool) este păcat. Diabetul şi obezitatea fac ravagii cel puţin cât pneumopatiile. Nici nu poate fi definit păcatul ca plăcere sau dezmierdare trupească, fiindcă ar însemna ca ori de câte ori îmi sărut iubita, sau o mângâi, să păcătuiesc.

Deci, păcatul trebuie să fie altceva. Dar ce anume ? Cred că păcatul e ceva care ne desparte de Dumnezeu. Ceva aşa de rău, încât Dumnezeu, care e aşa de bun, nu putea lăsa lumea în ignoranţă cu privire la ce este păcat şi ce nu este păcat. Drept pentru care, eu cred că El ne-a lăsat o carte, în care sunt listate o serie întreagă de păcate. Şi, mai mult decât atât, ne-a lăsat o instituţie, care să ne lămurească în fiecare epocă ce este şi ce nu este păcat. Iar această instituţie se cheamă, simplu, Biserica. Deci, atunci când Biserica va defini fumatul ca păcat, aceasta va fi şi convingerea mea. Deocamdată, prin enciclica "Humanae Vitae", a definit contracepţia ca păcat, şi încă păcat de moarte. Dar nu fumatul. Prin urmare, e foarte simplu: dacă aplic contracepţia, ies din starea de graţie sfinţitoare, fără de care mântuirea nu este cu putinţă. Dacă fumez, nu ies din starea respectivă şi pot, în bună conştiinţă, să mă împărtăşesc.

Atunci desfranarea de ce e pacat? Nici macar nu degradeaza trupul. La astfel de concluzii ajungem cand incercam sa ne justificam anumite lucruri si il scoatem pe Dumnezeu din ecuatie.