Citat:
În prealabil postat de Mihailc
atunci când ne doare cel mai tare îndepărtarea de El, comuniunea e mai puternică, iar când ne simțim mai adăpostiți, cu grilele de identificare ale ”bunului creștin” aduse la zi, de fapt ne distanțăm tocmai datorită faptului că nu urmărim bucuria comuniunii ci doar îndreptățirea formală.
|
Cred ca intre acestea doua, diferenta majora este doar ca in prima situatie omul constientizeaza / percepe departarea si de aici dorul dupa Dumnezeu (dar pare "mai aproape / puternica" macar pt ca dorul acela arata tanjirea reala si sincera a sufletului dupa Dumnezeu; e un strigat din inima, un soi de rugaciune? - iar Dumnezeu neindoielnic raspunde unei rugaciuni), in timp ce in celalalta nu este constient de distanta (apropo de indatoriri si de cat de "aduse la zi" sint ele... una din "indatoriri" este sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din tot sufletul si din tot cugetul tau - deci cat de adusa la zi e aceasta?). Insa nu poti vorbi de o adevarata comuniune cu Dumnezeu in aceste cazuri, cred eu.
__________________
Ca sub stapanirea Ta totdeauna fiind paziti, Tie slava sa inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor
Amin.
Last edited by adam000; 01.03.2012 at 15:47:41.
|