Din nou despre suflet

[delia31]

În prealabil postat de osutafaraunu

.Scriptura zice despre Dumnezeu că este duh (Ioan 4,24); despre om nu zice asta. Zice doar că este un suflet viu. Pe cale de consecinţă, la moarte devine un... suflet mort.

Doar in biblia adventista nu scrie. In Scriptura ortodoxa scrie in multe locuri despre duhul omului si se deduce de la un capat la altul ca omul e o fiinta duhovniceasca creata astfel tocmai pentru a putea fi in comuniune cu Duhul Sfant.

Ca sa dau doar un singur exemplu:„Însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească pe voi desăvârşit, şi întreg duhul vostru, şi sufletul, şi trupul să se păzească” (1Tes 5, 23).
Fara sa intelegem prin asta ca omul e o alcatuire trihotomica, ci o faptura creata din materie si nematerie tainic imbinate, insa cu constitutie pnevmato-psiho-somatica.

In adancul laturii lui spirituale, data din suflarea lui Dumnezeu, se afla cea mai profunda si mai adanca „zona” a fiintei lui, cea mai subtila, cea mai fina, mai rarefiata, numita duhul omului, pnevma lui, nous-ul.
Despre asta vorbeste Sf. Pavel cand zice „întreg duhul vostru, şi sufletul, şi trupul să se păzească” (to pneuma kai ē psychē kai to sōma).

Duhul omului e cea mai profunda parte a noastra, pe care a pus-o Dumnezeu in fiinta noastra. Prin intermediul acestei celei mai profunde si mai rarefiate parti spirituale, numita pnevma sau duh sau nous, omul se poate relationa cu Duhul lui Hristos.

Asta sper sa fie ultima data cand mai risipesc orzul pe gâște.
Ar mai fi multe de spus, dar nu cuiva care neaga insasi esenta comuniunii dintre duhul omului si Duhul Lui Dumnezeu.