Limbul copiilor

[MihaiG]

În prealabil postat de Decebal

Iar acum se vine cu aşa zisa "teologumenă" care în fapt, conform papei Eugeniu IV şi Sinodului de la Florenţa este o erezie.

Teologumena prezentată de către domnul Dragomir nu este nicidecum o erezie şi nu este în contradicţie cu învăţătura Bisericii de la Sinodul din 1439.

În primul rând, după cum a a rătat domnul Dragomir, această teologumenă nu este invenţia conciliului Vatican II, ci a fost exprimată inclusiv în epoca patristică.

În al doilea rând, o analiză a textului din 1439 relevă faptul că termenii folosiţi sunt "poena" şi "infernum".

În teologia romano catolică, prin "infernum" se înţelege iadul în sensul Hadesului şi nu al Ghehenei - împărăţia morţilor, şi nu locul de damnare perpetuă.

Termenul "poena" - tradus în mod greşit în engleză prin "pain" - poate semnifica o privaţiune, nu neapărat suferinţă. "Poena" este gen; "poena damni" şi "poena sensus" sunt specii; doar aceşti ultimi doi termeni semnifică pedeapsa damnaţilor şi implică suferinţa ca rezultat al separării liber consimţite de Dumnezeu.

Faţă de cele de mai sus, teologumena privind limbul copiilor este în perfect acord cu învăţătura de la Florenţa - copii morţi nebotezaţi ar putea să se afle în împărăţia morţilor, suferind o privaţiune (respectiv, faptul că nu au acces la Viziunea Beatifică) dar fără să sufere din acest motiv, (pentru că nu poţi suferi din cauza lipsei unui lucru decât dacă ştii că eşti lipsit de el) ci bucurându-se de o stare de fericire naturală.