despre imbracaminte si machiaj

[Tartaruga]

În prealabil postat de oana72

Eu incerc sa nu "judec" (critic/osandesc) atitudinea si imbracamintea semenilor mei in biserica. Totusi sunt unele lucruri care sar in ochi. Sa va dau un exemplu, nu am inteles niciodata de ce unele femei se aseaza intr-o pozitie ciudata, in genunchi, cu capul pe podea, sprijinite pe coate si cu posteriorul in sus. Prima data cand am vazut asta intr-o biserica am crezut ca asa trebuie sa faci (eu nefiind intr-o relatie cordiala cu ortodoxia decat de 3-4 ani), aveam impresia ca asta inseamna cumva o religiozitate deosebita, o atitudine smerita, citisem si eu putine lucruri si inca nu prea stiam ce sa fac, cum sa ma port. Am considerat ca nu ma pot aseza asa pe jos, chiar daca asta ar insemna pentru ceilalti ca sunt o necredincioasa. Dar am vazut apoi in multe biserici aceasta atitudine, si nu e una sporadica. Acum vreo doua trei saptamani era o doamna cu niste pantaloni extrem de mulati, asezata in pozitia mai sus amintita, statea in fata mea si i se puteau deslusi multe detalii anatomice. Ma gandeam ca poate ar fi bine sa le spuna cineva ca e aiurea sa te duci sa te rogi si sa vezi un fund asezat ostentativ in fata ta. Acum nu stiu daca era chiar ostentativ... din punctul ei de vedere... poate nici nu a realizat, in schimb cei din spate erau captivati cu totul de priveliste.

Interesant :) Eu nu am bagat niciodata de seama asemenea detalii. Dar imi aminteste de o excursie facuta in Paris, unde m-am trezit din intamplare (daca "intamplarea" exista intr-adevar) in fata marii moschee din Paris. Curiozitatea m-a impins inauntru si ajungand la camera de rugaciune (cu intrare interzisa non-musulmanilor) vad prin usa larg deschisa ca in camera erau doar barbati in timp ce femeile dispareau dupa o perdea. Asa ca le-am pandit pe unele care ieseau ca sa le intreb de ce se ascund dupa acea perdea. Mi-au raspuns ca din cauza pozitiei in timpul rugaciunii, care se face exact cum ati descris, cu fruntea pe podea si fundul in sus, pozitie care ar fi prea atragatoare pentru barbati care astfel nu s-ar mai concentra la rugaciune. Si stiti ca toate aceste femei se imbraca cu fuste largi si lungi pana in pamant. Asa ca nu m-am abtinut sa nu le intreb daca ei sunt chiar atat de slabi. M-au privit cu niste ochi mirati ca si cum as fi fost picata din cer si mi-au spus ca barbatii se uita dupa femei, nu i-am vazut pe strada? Le-am raspuns ca acolo nu sunt pe strada ci la rugaciune, cum sa se uite dupa femei cand vin la rugaciune? M-au privit cu niste ochi foarte mirati, si mai mirati, ca si cum as fi spus cine stie ce minuni sau nazdravanii, iar eu am plecat tragand concluzia ca doar Harul lui Dumnezeu ii poate face altfel pe crestini, ii poate ajuta sa traiasca duhovniceste mai presus de materie. Citindu-va insa pe dvs. impreuna si cu alte marturii de acelasi gen, incep sa cred ca doar eu sunt cu capul in nori si poate sta omul si gol pusca la rugaciune in biserica si eu tot nu il observ :))