Intrebarile copiilor

În prealabil postat de glykys

Draga Simply, eu nu am experienta cu copiii, dar citind acest topic, mi-am adus aminte ce mi-a marturisit o prietena: atunci cand era mica, punea multe intrebari, vorbea foarte mult, s-ar fi dat si cu capul de pereti, numai ca sa i se adreseze si ei cineva. Insa cum nu o baga nimeni in seama, s-a inchis in ea, a inceput sa fie tacuta si sa ii observe bine pe cei din jurul ei. Si a ramas cu sechele si acum.
Ofera-i atentie copilului tau, vorbeste cu el... si spune-i adevarul, nu il minti cand nu stii ce raspunde! Cei sapte ani de acasa sunt extrem de importanti in dezvoltarea ulterioara.


Stiu ca si eu puneam intrebari cand eram mica referitoare la "cicei". Pentru mine, la vreo 4-5 ani, "ciceii" reprezentau un criteriu de a deosebi cele doua sexe. Daca avea "cicei', era fetita, daca nu, era baiat.

Multumesc de mesaj, draga glykys, asa e , este f important sa raspundem la intrebarile copiilor, imi aduc aminte ca am citit undeva (nu mai stiu unde) ca daca parintii nu raspund la intrebari, copii o sa intrebe pe altcineva si s-ar putea sa nu le convina ce raspuns dau altii.