Am nevoie de un sfat, va rog

"Când femeia rămâne însărcinată, atunci cel mai bun lucru este să înceteze imediat contactele sexuale sau dacă nu pot, să le reducă cât se poate de mult... pentru că se pricinuieşte pagubă duhovnicească. Embrionul participă şi el de nevoie la plăcerea pe care o simte mama lui, şi astfel încă din pântece dobândeşte patimă.

Există prunci care sug şi care se aprind trupeşte, în timp ce există tineri de 18-20 de ani care au o nepătimire, şi nu sunt războiţi de trupul lor. Cui se datorează această diferenţă? Stării duhovniceşti a părinţilor. Este moştenirea duhovnicească. Vezi, părinţii nu lasă moştenire copiilor lor numai case, ogoare, ci le lasă moştenire şi patimile sau virtuţile lor". (Atanasie Rakovalis - "Părintele Paisie mi-a spus..."

10. Femeia, când este însărcinată, trebuie să fie liniştită, să citească
Evanghelia, să se roage, să spună rugăciunea lui Iisus. Astfel se sfinţeşte şi copilul.
Încă de acum începe educaţia copilului. Să fii atent să nu mâhneşti pe cea
însărcinată sub nici un motiv.
1 1 . (Când femeia mea aştepta copilul).
- Caută să nu o superi în vremea aceasta cu nimic. Să fii foarte atent!! Să-i spui să
rostească rugăciunea lui Iisus şi să psalmodieze. Aceasta va ajuta mult
copilul! Nu numai acum dar şi mai târziu.

Atanasie Rakovalis - "Părintele Paisie mi-a spus..."

12. Când s-a născut copilul meu, auzeam de la medici, prieteni, rude, diferite păreri despre alăptare. Cei mai mulţi aveau părerea, şi chiar ne constrângeau să o facem, că este bine să oprească alăptatul după câteva luni. Stareţul avea o părere diferită şi deja o exprimase cu tărie. Când l-am întrebat referitor la aceasta, mi-a spus: Nu, binecuvântatule, să alăpteze în continuare copilul, căci laptele mamei este cel mai bun. Este şi medicament şi astfel nu se îmbolnăveşte copilul. în satul meu femeile alăptau copiii până la cinci-şase ani. Astfel copiii nu sug numai lapte, ci sug şi dragoste şi afecţiune şi gingăşie şi siguranţă, devenind puternici în felul acesta şi sufleteşte. Astfel când se măreau copiii, deveneau puternici şi îi prindeau pe ţeţi* cu o mână. Alăptarea înseamnă multe lucruri, nu este numai laptele.
Atât timp cât femeia alăptează, cu greu rămâne însărcinată. Este o protecţie firească şi pentru mamă de a nu rămâne îndată iarăşi însărcinată. Alăptarea este cea mai bună.
- Cât timp să alăpteze. Părinte?
- Cât poate de mult. Trei-patru ani.
Femeia mea lucra şi de aceea obosea mult. Se îmbolnăvise şi slăbise mult.
Toţi (doctorul, mama, soacra, prietenii) o constrângeau, o sfătuiau să înceteze alăptarea. Am mers din nou la Stareţ şi l-am întrebat iarăşi despre acest subiect. Stareţul s-a oprit puţin, a cântărit situaţia şi a spus:
- Să alăpteze cel puţin până ce copilul va împlini doi ani. Cei doi ani erau limita cea mai de jos, dar absolut necesară recomandată de Stareţ!

Atanasie Rakovalis - "Părintele Paisie mi-a spus..."

[Carmen FUNIERU]

Cunosc un caz asemănător, în care soţul a preferat să plece în străinătate 1 an şi să muncească acolo.
Copilul s-a născut sănătos, apoi relaţia lor a fost şi mai apropiată.
În plus, au reuşit să scape de datoriile pe care le aveau la bănci.

Dând voinţă, iei putere. Renunţând, dobândeşti.

[Demetrius]

În prealabil postat de kikyo_ea

... Este minunat din partea sotiei tale ca isi doreste binele copilului si curatia lui dar trebuie sa comunicati deoarece acum sunteti unul...

Corect; acel unul(rezultat din soț și soție) este chiar copilul.

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de C.tin

Sotia ta are dreptate! Ea glasuieste dupa legea firi. De aici vine si parerea de rau si tulburarea de dupa... Constiinta mustra!
Ma mir ca un preot a putut da un astfel de sfat. Pe semne ca nu realizeaza inca in ce anume sta "pacatul". Copilul e in pantece inca de la zamislire si nu numai in ultima perioada a sarcinii,...ca sa fie un pacat.
Deci, fatul (sufletul acestuia) simte tot ! Iar dragostea sexuala, cu fatul in burta, il "pecetluieste" pe acesta inca din pantece cu predispozitii sexuale precoce, ori chiar deviatii sexuale la maturitate,...caci ce a simtit in burta mamei, aceea mosteneste si va face dupa o anumita varsta. Deci, doar iubirea materna e singura pe care trebuie sa o simta fatul, chiar si in perioada de alaptare.
Altfel avem de-a face cu acei "copiii nascuti in lanturi", de care ne vorbea parintele Arsenie Boca! Copii pecetluiti cu patimi-vicii inca din pantecele mamei si care cresc ca apoi pe la o anumita varsta sa o ia razna...Vai de sufletele lor...si ale parintilor care i-au nascut !
Cine isi iubeste cu adevarat familia, poate pt binele si sanatatea lor trupeasca si duhovniceasca sa se infraneze 1 an si chiar mai mult,... sa aibe rabdare, asta ca sa NU dea nastere unor copii predispusi la vicii...



.

2 probleme la toata argumentarea asta:
a) realizarea faptului de a fi insarcinata tine ceva timp, timp in care femeia mai poate face niste chestii cu sotul(totul in scopuri procreative, desigur :)) ).
b) caracterele sexuale primare apar mai tarziu, deci imi explici si mie cum se transmite sexul la copil?

În prealabil postat de Patrie si Credinta

2 probleme la toata argumentarea asta:
a) realizarea faptului de a fi insarcinata tine ceva timp, timp in care femeia mai poate face niste chestii cu sotul(totul in scopuri procreative, desigur :)) ).

Recomandările sunt date a se întrerupe activitatea sexuală din momentul când apar semnele femeii că ar putea fi însărcinată. Nu trebuie să privim lucrurile distructiv, ci constructiv.

b) caracterele sexuale primare apar mai tarziu, deci imi explici si mie cum se transmite sexul la copil?

Nu prea înţeleg ideea, poţi să fii mai explicit?

[AlinB]

În prealabil postat de Carmen FUNIERU

Cunosc un caz asemănător, în care soţul a preferat să plece în străinătate 1 an şi să muncească acolo.
Copilul s-a născut sănătos, apoi relaţia lor a fost şi mai apropiată.
În plus, au reuşit să scape de datoriile pe care le aveau la bănci.

La un caz de genul asta sunt altele zeci cazuri de familii destramate si copii cu probleme.

[AlinB]

În prealabil postat de ovidiu b.

Şi vrei să-mi spui că dacă un preot nu e de acord cu ceea ce recomandă pAB şi Părintele Paisie Aghiorâtul...ei au dat nişte recomandări aiuristice? Nu cred că un părinte nu ar fi d acord cu un canon de acest gen, când soţii se învoiesc să şi-l administreze. De ce ar trebui să cer un asemenea canon când este la mintea cocoşului că în timpul sarcinii nu mai ai motive de împreunare? Eventual să ceară binecuvântare de la duhovnic pentru ajutor ca cuplul să fie ferit de ispite. Consider de asemenea că decât să cazi în alte păcate, cum ar fi precurvia sau altele, atunci sunt îngăduite acele derogări...dar nu zilnic sau săptămânal ci cât mai rar posibil...cu riscul de a ne asuma totă răspunderea pentru faptele noastre.

Pai daca ei nu vor sa se "impreuneze" in timpul sarcinii, normal ca nu o sa-i oblige sa faca contrariul.

Dar s-ar putea ca parintele in cauza sa nu fie de acord ca aceasta restrictie e musai cum zic unii.

Eu despre asta am intrebat - care e parerea duhovnicului: asa le-a cerut el sau si-au asumat singuri acest "canon" desi nu le-a cerut-o expres.