Mantuirea

[Tartaruga]

În prealabil postat de AlinB

Nu am citit decat ultimele 2 pagini de pana aici si lucrurile zic eu, sunt destul de clare.

Adriana vrea o definitie a sfinteniei accesibila, ceva la indemana oricui, indiferent de crez, mergand pana la a exclude chiar crezul crestin, o sfintenie care este cauza/efect a unui comportament sa zicem .. omenesc (in sensul pozitiv al termenului).

Adica, traind intr-o lume in care rautatea are formele cele mai revoltatoare, a fi cat de cat om este deja un act de sfintenie, chipurile.

Toata povestea asta sustine, aparent si un anumit altruism: cat mai multi sfinti, cat mai multi oameni mantuiti.

Adevarul este ca in spatele acestui sistem filosofic este de fapt propria ei persoana - daca sistemul ei este valid, si ea este un sfant, daca nu ..mai are de cautat.

Si probabil tine prea mult la sistemul ei ca sa accepte ideea ca mai are de cautat sau mai rau, a avut sfintenia sub nas (chipurile, ar fi botezata ortodox) dar a pierdut accesul la ea luand-o pe coclaurile neoprotestantismului extrem de tip ecumenist.

Revenind de unde am pornit, nici o tona de argumente nici exemple de sfinti, moaste, etc. nimic de pe lumea asta practic nu pot aduce in sufletul ei conceptul de sfintenie autentica.

Nici multi ortodocsi practicanti nu cred o inteleg mai mult decat ca si concept teoretic - dar macar au o aderenta mai mult sau mai putin formala la Biserica si exista sansa ca la un moment dat sa se aprinda acea lumina si in sufletul lor.

Dar la Adriana, concept NU exista, fiind inlocuit cu o tona de idei ciudate, in general "purtarea cumsecade" insotita eventual de aderare la o filosofie crestina (dar nu necesar) fiind luata drept sfintenie.

Doar un miracol al lui Dumnezeu sau miracol ca urmare a rugaciunilor unui sfant ar putea-o face sa vada cat de cat acest concept in adevarata Lumina.

Ori, nu cred ca cineva de pe aici are atata putere in rugaciune iar restul argumentelor nu pot suplini lucrul asta.

Draga Alin,

Daca nu ai citit ce se discuta aici, te ce te hazardezi sa tragi concluzii despre cele discutate si pe care NU le-ai citit si inca facand si atacuri directe la persoana bazandu-te pe propria ta imaginatie? Asta-i metoda ce o aplici in general in viata?

Aici nu se discuta despre sfintenie ci despre Noul Legamant asa cum apare el in profetia lui Ieremia si reluat apoi in cuvantarea lui Pavel, si cu multe alte implicatii la Ioan, Matei si altii. Ca atare te rog sa iti dai opiniile doar cu titlu personal sau cu ce titlu vrei numai sa nu mi le mai atribui mie ca esti departe de adevar in cazul asta.

[AlinB]

În prealabil postat de Tartaruga

Draga Alin,

Daca nu ai citit ce se discuta aici, te ce te hazardezi sa tragi concluzii despre cele discutate si pe care NU le-ai citit si inca facand si atacuri directe la persoana bazandu-te pe propria ta imaginatie? Asta-i metoda ce o aplici in general in viata?

Aici nu se discuta despre sfintenie ci despre Noul Legamant asa cum apare el in profetia lui Ieremia si reluat apoi in cuvantarea lui Pavel, si cu multe alte implicatii la Ioan, Matei si altii. Ca atare te rog sa iti dai opiniile doar cu titlu personal sau cu ce titlu vrei numai sa nu mi le mai atribui mie ca esti departe de adevar in cazul asta.

Nu am urmarit TOT topicul dar am citit suficient cat sa observ ca discutia se invarte obsesiv in jurul unor elemente cheie in stilul "dialogul surzilor".

Ei au reperele lor, care nu sunt si ale tale, iar tu ..te ai pe tine si ideile tale care ei nu vor sa le impartaseasca indiferent cat de logice si coerente ti se par tie.

Profetia e una, dezvoltarile tale pe marginea ei sunt cu totul si cu totul altceva.

[cristiboss56]

În prealabil postat de AlinB

observ ca discutia se invarte obsesiv

Te-ai luminat ! Ea vezi dumneata ce si cum despre obsesie , obsesiv , obsedat , si alte cele , si ai sa-mi dai dreptate la cele scrise de mine mai sus !
Noapte buna !

[Tartaruga]

În prealabil postat de AlinB

Nu am urmarit TOT topicul dar am citit suficient cat sa observ ca discutia se invarte obsesiv in jurul unor elemente cheie in stilul "dialogul surzilor".

Ei au reperele lor, care nu sunt si ale tale, iar tu ..te ai pe tine si ideile tale care ei nu vor sa le impartaseasca indiferent cat de logice si coerente ti se par tie.

Profetia e una, dezvoltarile tale pe marginea ei sunt cu totul si cu totul altceva.

Si parerile tale pe marginea profetiei care ar fi? Cam asta se raspunde la o discutie, sau nu se raspunde nimic daca n-ai idei sau n-ai chef sa le impartasesti. Este chiar asa de greu?

[AlinB]

În prealabil postat de Tartaruga

Si parerile tale pe marginea profetiei care ar fi? Cam asta se raspunde la o discutie, sau nu se raspunde nimic daca n-ai idei sau n-ai chef sa le impartasesti. Este chiar asa de greu?

Este o pilda in pateric care suna cam asa:

A intrebat o data un parinte pe ucenicii sai: cutare pasaj din Sf. Scriptura, ce credeti ca vrea sa zica?
Si toti isi dadeau cu parerea pana la ultimul care tacea.
Si l-a intrebat si pe el parintele: "Tu ce crezi ca inseamna?".
Iar acela a spus: "Nu stiu".
Si atunci a zis parintele: "dintre toti, doar acesta a grait adevarul".

(toti erau imaturi duhovniceste si slabi in intelegere, insa in timp ce majoritatea erau munciti de parere de sine, doar unul a fost in stare sa recunoasca acesta realitate spirituala).

Cam asta este drumul.
O iei frumos pe calea trairii condus de Sfanta Biserica si cand atingi maturitatea duhovniceasca, poti sa stii ce inseamna cu adevarat cutare sau cutare.

Altii insa cred ca fiind in deriva si confuzi, isi pot da mai intai cu parerea si din parerile astea sa-si faca trairea.

Oricum, probabil n-ai inteles mare lucru, dar ai sa vezi mai incolo ce si cum si poate ai sa-ti aduci aminte si de povestea asta.

[Tartaruga]

În prealabil postat de AlinB

Este o pilda in pateric care suna cam asa:

A intrebat o data un parinte pe ucenicii sai: cutare pasaj din Sf. Scriptura, ce credeti ca vrea sa zica?
Si toti isi dadeau cu parerea pana la ultimul care tacea.
Si l-a intrebat si pe el parintele: "Tu ce crezi ca inseamna?".
Iar acela a spus: "Nu stiu".
Si atunci a zis parintele: "dintre toti, doar acesta a grait adevarul".

(toti erau imaturi duhovniceste si slabi in intelegere, insa in timp ce majoritatea erau munciti de parere de sine, doar unul a fost in stare sa recunoasca acesta realitate spirituala).

Cam asta este drumul.
O iei frumos pe calea trairii condus de Sfanta Biserica si cand atingi maturitatea duhovniceasca, poti sa stii ce inseamna cu adevarat cutare sau cutare.

Altii insa cred ca fiind in deriva si confuzi, isi pot da mai intai cu parerea si din parerile astea sa-si faca trairea.

Oricum, probabil n-ai inteles mare lucru, dar ai sa vezi mai incolo ce si cum si poate ai sa-ti aduci aminte si de povestea asta.

Cum sa nu inteleg? Singura problema este ca in povestioara ta nu se specifica despre ce pasaj din Biblie este vorba. Una este sa nu stii de exemplu cine erau fiii lui Dumnezeu care s-au incurcat cu fiicele oamenilor in VT inainte de Potop (si despre care am citit cele mai fanteziste idei chiar si pe acest site, fara nici o legatura cu explicatiile rabinice extrem de pertinente pentru acest pasaj) si alta este sa fii crestin si sa raspunzi cu "nu stiu" la intrebarea cine este Domnul. Ori profetia tocmai asta vesteste, ca in Noul Legamant toti oamenii cu care s-a facut legamantul, de la mic la mare, vor sti de la sine (chiar asa scrie, de la sine) cine este si unde este Domnul fara sa mai fie invatati de nici un om, ci vor fi invatati direct de Dumnezeu. Deci, care ar fi raspunsul tau la aceasta profetie?

[DragosP]

Da...........

[Tartaruga]

Ca orice profetie care vorbeste despre Hristos, si profetia din Ieremia s-a adeverit in momentul in care Domnul Iisus a venit pe pamant. Profetia spune ca oamenii erau invatati direct de Dumnezeu, si exact asta se intampla, Iisus cel care ii invata era Dumnezeu, si tot profetia spune ca oamenii nu mai aveau nevoie sa li se spuna "Iata-L pe Domnul" caci asa si era, toti de la mic la mare stiau de la sine cine era Domnul fara sa le mai spuna nimeni. In acest sens este elocventa parabola samaritencei de la fantana, care regrupeaza toate aceste elemente, si iata cum se ajunsese si aici pe site la un pas de dezlegare daca nu s-ar fi impotmolit la o explicatie eronata a pasajului cu secerisul interpretat in mod gresit ca fiind profetii cei ce ar fi semanat cand de fapt era Iisus trimis de Tatal tocmai pentru a implini profetia si a-i invata pe oameni cu putere mare despre El in asa fel incat sa nu mai aiba nevoie sa ii invete nimeni altcineva despre Domnul asa cum se intampla in VT cand erau invatati de profeti.

Pasajul este din Ioan, capitolul 4:

35. Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni şi vine secerişul? Iată zic vouă: Ridicaţi ochii voştri şi priviţi holdele că sunt albe pentru seceriş.
36. Iar cel ce seceră primeşte plată şi adună roade spre viaţa veşnică, ca să se bucure împreună şi cel ce seamănă şi cel ce seceră.
37. Căci în aceasta se adevereşte cuvântul: Că unul este semănătorul şi altul secerătorul.
38. Eu v-am trimis să seceraţi ceea ce voi n-aţi muncit; alţii au muncit şi voi aţi intrat în munca lor.
39. Şi mulţi samarineni din cetatea aceea au crezut în El, pentru cuvântul femeii care mărturisea: Mi-a spus toate câte am făcut.
40. Deci, după ce au venit la El, samarinenii Îl rugau să rămână la ei. Şi a rămas acolo două zile.
41. Şi cu mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul Lui,
42. Iar femeii i-au zis: Credem nu numai pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit şi ştim că Acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii.

Este clara profetia lui Ieremia, Dumnezeu a venit pe pamant sa-i invete in mod direct pe oameni, si chiar daca la inceput credinta vine din auzirea Cuvantului de la altii, ca de exemplu de la Samariteanca, pana la urma omul crede pentru ca el insusi aude Cuvantul de la Dumnezeu si stie de la sine, ca si oamenii din parabola, ca Iisus este cu adevarat Hristosul, Mantuitorul lumii. De aceea apostolii culeg de unde nu au semanat, caci chiar daca sunt ei cei care vestesc cuvantul, rolul lor este exact cel al samaritencei (care devine astfel apostol al Domnului), si anume de a da marturie oamenilor despre Iisus iar oamenii cred initial marturiei, ca si in pasajul amintit, dar apoi cred pentru ca ei insisi au auzit Cuvantul (in inima) si stiu de la sine ca Iisus este Hristosul, cel care ii salveaza. Se intampla inclusiv astazi mii de convertiri de acest gen, si toti cei convertiti sunt apoi ai lui Hristos, indiferent ce confesiune a avut cel care i-a vorbit de Hristos. Acela a fost doar o samariteanca, un apostol, care a cules de unde nu a semanat pentru ca, credinta omului, desi la inceput a venit prin ascultarea marturiei cuiva, a sfarsit prin a veni direct de la Dumnezeu stiind in mod lamurit ca Iisus este Hristos Mantuitorul.

Revenind la semanator, de ce la Ioan este folosit la plural cuvantul ducand in eroare pe unii care astfel au interpretat ca fiind vorba despre profeti in timp ce raspunsul corect era Dumnezeu, in speta Iisus? Raspunsul apare in mai multe versete care indica faptul ca nimeni nu ajunge la Iisus daca nu este chemat de Tatal, deci si Tatal este Semanatorul, si cel mai lamurit reiese din aceste versete de la Ioan, capitolul 15:

"12. Atunci, apropiindu-se, ucenicii I-au zis: Ştii că fariseii, auzind cuvântul, s-au scandalizat?
13. Iar El, răspunzând, a zis: Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină."

Deci samanta este intai pusa in inima omului de Dumnezeu Tatal, iar abia apoi, omul care este un rasad al Tatalui il recunoaste de la sine pe Iisus ca Mantuitor de indata ce ii aude Cuvantul. Cum s-a intamplat si in cazul meu si a multora care, citind de unii singuri Cuvantul din Evanghelie au stiut imediat ca Acela este Dumnezeu si este Mantuitorul. Si tocmai pentru ca Semanatorul este Dumnezeu, doar despre culegatori scrie ca isi aduna plata in Cer, Semanatorul doar se bucura impreuna cu culegatorii, pentru ca bucurie mare este in Cer cand un nou suflet isi recunoaste si accepta Mantuitorul.

Deci cine sunt cei din casa lui Israel si din casa lui Iuda cu care s-a facut acest Nou Legamant? Tot Domnul o spune intr-o alta intamplare din Marcu, capitolul 7:

24. Şi ridicându-Se de acolo, S-a dus în hotarele Tirului şi ale Sidonului şi, intrând într-o casă, voia ca nimeni să nu ştie, dar n-a putut să rămână tăinuit.
25. Căci îndată auzind despre El o femeie, a cărei fiică avea duh necurat, a venit şi a căzut la picioarele Lui.
26. Şi femeia era păgână, de neam din Fenicia Siriei. Şi Îl ruga să alunge demonii din fiica ei.
27. Dar Iisus i-a vorbit: Lasă întâi să se sature copiii. Căci nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor.
28. Ea însă a răspuns şi I-a zis: Da, Doamne, dar şi câinii, sub masă, mănâncă din fărâmiturile copiilor.
29. Şi Iisus i-a zis: Pentru acest cuvânt, mergi. A ieşit demonul din fiica ta.

Deci casa lui Israel si casa lui Iuda este exact ceea ce spune numele, cu poporul evreu a fost incheiat legamantul, ei erau copiii ce il aveau pe Dumnezeu Tata din cauza Legii primite de la Dumnezeu si de aceea Mantuirea vine din Israel. Toti non-evreii erau cainii ce iata ca puteau primi niscaiva firimituri. Si tocmai credinta ii face sa fie acceptati si ei in casa lui Israel, sunt copiii credintei promisi lui Avraam de catre Dumnezeu. Si tocmai fiind copiii credintei, sunt si ei rasadele Tatalui care il recunosc pe Fiul si prin aceasta apartin de fapt casei lui Israel, cad sub incidenta Noului Legamant. Ori acest rasad al Tatalui nu-i altceva decat iubirea, aceasta iubire lipsea la farisei si de aceea nu-L recunosteau pe Iisus nici vazandu-L, si nici pe baza multelor lor cunostinte, in timp ce toti ceilalti care aveau in inima lor rasadul de iubire al Tatalui il cunosteau de la sine, chiar si pagani sa fi fost.


O duminica binecuvantata sa aveti.
Si nu uitati, nu exista Alt invatator decat Iisus Hristos, la El si doar la El gasiti Adevarul in toate! Urmati-L pe El si nu pe mine.
Multa pace!