Antropologia (teologica) ortodoxa

[Eugen7]

În prealabil postat de ioan cezar

Frumos imi pare cum ai dezvoltat, frate Eugen! Multumesc...:)
Ciudat insa, si spun asta cu mirare fata de mine intrucat ma surprinde reactia mea emotionala, ciudat asadar imi pare sa gasim in patristica expresia "animal..." pentru om. Pur si simplu ma surprinde, nu ma asteptam. Iar asta e foarte bine, imi da putin de furca. E provocator...:), ma ciupeste de bratul amortit al unor rutine poate prea des folosite si amenintate cu rugina.

Citeste te rog introducerea Arhidiac. Ioan Ica Jr. la editia a doua urmatoarei lucrari:
NELLAS Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2002.
explica inechivoc faptul ca expresia patristica "omul este animal indumnezeit" se refera la constitutia psiho-somatica a omului (trup si suflet indudovnicit). Astfel omul ESTE trup si suflet induhovnicit (spiritual) si nicidecum nu putem afirma ca omul este ALCATUIT din trup si suflet spiritual (ca din 2 "substante" diferite ambele preexistente: materie pentru trup si substanta "sufleteasca" pentru sufletul spiritual. Materia pentru trup preexista... insa "substanta" sufletului nu preexista ci se "formeaza" datorita legaturii psiho-somatice cu trupul, datorita harului Duhului Sfant datator de viata atat biologica psihosomatica cat si viata duhovniceaca specific umana.) Astfel persoana umana nu este doar sufletul asa cum afrima filozofia greaca (si credintele gnostice) pentru care trupul este doar un "invelis" (interfata) al sufletului... ci persoana umana este trup si suflet. Dupa adormire (moarte) sufletul uman induhovnicit exista numai si numai datorita harului Duhului Sfant si nu prin sine... adica sufletul nu este nemuritor ontologic separat de harul lui Dumnezeu (asa cum afrima inechivoc si Sfantul Luca al Crimeei in "Putera inimii").

Creierul si inima biologica nu sunt nicidecum simple "interfete" pentru minte respectiv "inima duhovniceasca" ci legatura psiho-somatica indisolubila din persoana uama faca ca sufletul induhovnicit al omului sa "creasca" impreuna cu trupul, potrivit legii vietii (biologie si duhovnicesti) puse de Creator. Astfel "cand eram copil gandeam ca un copil vorbeam ca un copil... insa acum la maturitate am lepadat cele ale copilariei si ma comport ca un adult" (spune Sfantul Pavel). Deci sufletul induhovnicit al omului depinde indisolubil de dezvoltarea fiziologica a trupului uman. De aceea Sfantul Pavel spune sa ne pazim "duhul, sufletul si trupul" (nu este vorba de trihotomie ontologica umana, ci doar de dihotomie ontologica umana: suflet induhovnicit de harul Duhului Sfant si trup)

Asa cum bolile sufletesti au efect si in planul fiziologic, asa si bolile fiziologice au efect si in plan sufletesc duhovniceste. Spre exemplu un om care din punct de vedere fiziologic are creierul afectat fuctional, nu mai este "intreg la minte" adica si sufletul sau induhovnicit este "amputat" functional (adica nous-ul lipseste... asa cum spre exemplu la un pom, daca din diferite motive de "boala" fiziologica el nu mai ajunge la stadiul de maturitate sa aduca rod... "mar fara mere", care e tot mar... dar nedeplin, caci nu "poate" face mere).

În prealabil postat de ioan cezar

Chiar asa zice? "animal indumnezeit"? .... daca ai sti cate bate am incasat pentru aceasta idee, si cata vinovatie am resimtit mai apoi... Acum insa, iata, aflu ca Parintii folosesc ei insisi aceasta expresie. Sunt iarasi bulversat... Nu mai pricep nimic...:)

Sunt in asentimentul tau frate Ioan Cezar... si eu am incasat si incasez "lovituri"... din aceste motive. Ingnoranta (patristica, teologica, teognostica...) si ateismul materialist ateu
lovesc... si vor lovi.

Vei pricepe frate daca citesti pentru inceput lucrarile mentionate. Cunostintele tale din domeniul psihologic si harul lui Dumnezeu te vor ajuta sa intelegi inechivoc antropologia patristica.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.