Abstinenta sexuala. Cine si cum face?

[andreicosmovici]

În prealabil postat de N.Priceputu

(...) monahul e mai îndrăzneţ, alegându-şi ca partener al iubirii pe însuşi Hristos, renunţând la orice mijlocire omenească. Poate de aceea spunea părintele Stăniloae că monahii pot înainta, totuşi, mai sus decât mirenii.

Cum rămâne atunci cu episodul în care Isus spune: dacă aţi făcut aceasta unuia dintre cei mici/bolnavi/sărmani etc, Mie mi-aţi făcut-o. Şi mai zice ceva, tot Isus: să ne iubim între noi, aşa cum El ne-a iubit. Cum rămâne, aşadar, cu problema mijlocirii?

M-aş feri să compar monahismul cu căsătoria. Ambele sunt căi către Cristos. Punct. Spune Evanghelia (citez din memorie): să nu se uite cel ce mănâncă la cel ce nu mănâncă. Adică: nu fă comparaţie. Oricum, chemarea vine de la Dumnezeu, noi nu avem nici un merit, afară de acela de a răspunde chemării lui Dumnezeu.