Bazele mincinoase ale papismului

[Decebal]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Biserica TREBUIE sa faca politica. Nu neaparat o politica partizana, dar o politica trebuie sa faca: politica lui Cristos. El a poruncit miresei Sale, care este Biserica Catolica, sa boteze si sa invete neamurile, sa duca Evanghelia pana la marginile pamantului. Oriunde exista oameni, acolo trebuie sa fie si Biserica, incercand mereu sa-i convinga sa se incorporeze in ea, fiindca in afara ei oamenii isi risca sufletele vreme de o eternitate. (...). Toti trebuie recuperati,...

Încetul cu încetul încep să se descopere tot mai mult bazele mincinoase ale papismului. Cu ce avem de a face de această dată? Cu încă o interpretare greşită a Evangheliei.

Hristos nu a poruncit Bisericii Sale să boteze şi să înveţe neamurile. Hristos a poruncit altceva Bisericii, anume să facă ucenici dintre toate neamurile, să îi boteze şi să îi înveţe să păzească toate câte le-a poruncit Domnul. Nu există nici o poruncă de a boteza şi învăţa toate neamurile în integralitatea numărului membrilor lor; asta este interpretare greşită, adică ERETICĂ, a Evangheliei.

Şi le-a zis: „Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. Cel ce va crede şi se va boteza, se va mântui; dar cel ce nu va crede, se va osândi. (Marcu 16, 15-16)

Textul evangheliei după Matei se interpretează în conjuncţie cu alte texte ale Bibliei, printre care şi cel de la Marcu citat mai sus, de unde se poate vedea că nu există, nu a existat nici o poruncă a lui Hristos de a boteza şi încorpora în Biserică pe toţi oamenii, textul vorbind foarte clar de faptul că unii vor răspunde propovăduirii prin credinţă, iar alţii prin necredinţă. Doar cei care vor răspunde prin credinţă se vor boteza, asupra celor care nu vor crede neexistând nici o poruncă de a îi încorpora cu forţa în Biserică. Reiese astfel în mod evident falsitatea interpretării evangheliei din partea aşa zişilor catolici.

[Decebal]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Acel om este, pentru noi, centrul Bisericii, este Cristos pe pamant. Ceea ce pentru vechiul Popor Ales a fost Moise, pentru noul Popor Ales, adica Biserica, este Papa. Cand spuneti "Biserica Catolica" spuneti Papa si invers. Prin orice incercare trece Biserica, il doare pe Capul ei. Si invers: orice ofensa adusa Sfantului Parinte rasuna ca o durere in inimile catolicilor. Pentru ce incercati, in intorsatura de mai sus, sa faceti departajare intre Vicarul lui Cristos si Biserica Sa ?

Pe scurt cum contrazice aşa zisul primat papal constituţia Bisericii crezând catolicii că numai un episcop poate să fie predicator universal al Bisericii. Papalitatea se bazează pe aşa zisa tradiţie a sfântului Petru însă problema care apare în sânul Bisericii este aceea că nu doar apostolul Petru era considerat de predicator al Bisericii. Ceilalţi apostoli care au scris şi ne-a rămas, cum sunt Ioan sau Pavel şi ei au fost şi au rămas până în ziua de azi păstori universali ai Bisericii chiar dacă Petru avea o anumită întâietate sau o anumită formă de primat între ceilalţi. Însă primatul apostolului Petru nu implică faptul că învăţătura altor sau celorlalţi apostoli nu ar fi o învăţătură universală a Bisericii şi prin urmare acei apostoli, spre exemplu Ioan sau Pavel, sunt şi ei, nu doar Petru, învăţători universali ai Bisericii. Iar acest lucru se bazează pe faptul că învăţătura creştină este una universală, pentru toţi creştinii adică, şi, în virtutea universalităţii doctrinei sau a propovăduirii inspirată de Duhul Sfânt, înşişi purtătorii acestei doctrine revelate de Sfântul Duh sunt şi devin pastori universali ai Bisericii. Dovadă este că Biserica lui Christos se bazează, în primul rând, pe un Nou Testament care cuprinde mai multe cărţi scrise, sub inspiraţia Sfântului Duh, de Ioan, Petru, Pavel, Iuda, Iacob, Matei, Luca, Marcu, pe lângă acestea fiind inclusă şi Epistola către Evrei a cărei paternitate nu este foarte bine definită. Cine îşi poate închipui că Biserica Universală se bazează exlusiv pe cele două epistole care ne-au rămas de la apostolul Petru; după cum bine vedem, scrierile lui Petru sunt, ca să zic aşa, în minoritate raportat la întreg canonul Noului Legământ, şi însuşi faptul că Biserica are un canon în care sunt cuprinse mai multe cărţi inspirate de Sfântul Duh şi care nu au fost scrise exclusiv de apostolul Petru, ne arată şi ne dovedeşte valoarea universală a învăţăturilor celorlalţi scriitori inspiraţi de Sfântul Duh, şi în mod implicit, caracterul acelor scriitori de păstori universali ai Bisericii, caracterul de universalitate derivând din caracterul inspirat de Dumnezeu al învăţăturilor cuprinse în scrierile canonice. Prin urmare realitatea ne dovedeşte cu asupra de măsură că primatul sfântului Petru în cadrul Bisericii primare nu îi exclude pe ceilalţi purtători ai Sfântului Duh, sub inspiraţia Acestuia, de la caracterul de păstori universali sau dascăli universali ai Bisericii. Universalitatea învăţăturii sau a doctrinei se bazează aşadar pe inspiraţia şi călăuzirea Sfântului Duh şi în baza acesteia orice apostol, nu doar Petru, este dascăl universal al Bisericii.

Tot aşa existenţa succesorului sfântului Petru nu implică şi nu înseamnă că alţi episcopi nu sunt sau nu pot fi păstori sau dascăli universali ai Bisericii lui Hristos. Având în vedere că universalitatea învăţăturii derivă din inspiraţia sau călăuzirea Sfântului Duh, orice episcop sau chiar orice sfânt ales de Dumnezeu care grăieşte învăţătură sub inspiraţia sau călăuzirea Sfântului Duh acţionează pe post de dascăl universal al Bisericii, cu alte cuvinte implicând faptul că, aşa cum Petru deşi întâiul nu era singurul dascăl universal al Bisericii, pentru că Sfântul Spirit nu a fost făgăduit unui singur om, succesorul lui Petru nu este şi nu poate fi singur sau singurul dascăl universal al Bisericii atâta vreme cât există şi alţi episcopi sau sfinţi călăuziţi de Sfântul Duh la tot adevărul aşa cum a făgăduit Însuşi Hristos.

Pe de altă parte, primatul petrin şi mai apoi papal, înţeles în sensul că Petru ar fi fost singura piatră de temelie a Bisericii lui Hristos, este infirmat de Apocalipsa 21, 14 unde se vorbeşte foarte clar de cele 12 pietre de temelie ale Noului Ierusalim purtând cele 12 nume ale apostolilor lui Hristos. Astfel când se defineşte caracterul apostolic al Bisericii, aşa cum este şi în Crez, acest caracter apostolic sau întemeiere apostolică nu se referă exclusiv la apostolul Petru şi la apostolatul său, ci la întreaga adunare apostolică, la comuniunea apostolică în Sfântul Duh sub autoritatea dumnezeiască a Capului Bisericii Universale, Iisus Christos, comuniune din care şi Petru, ca întâi, făcea parte.

Într-un anume sens Petru era într-un fel peste ceilalţi apostoli şi cel puţin aceasta este ceea ce ne transmit anumite fragmente, dar de aici şi până la şeful suprem în materie de credinţă şi celelalte este cale lungă. Am spus şi repet că nu pot să îmi explic cum pot totuşi unii să creadă că, deşi există mai multe izvoare ale revelaţiei dumnezeieşti în Noul Testament, Petru ar fi avut vreun astfel de rol şi titlu de şef suprem în materie de probleme de credinţă în sânul creştinismului primar, şi mai mult să atribuie presupusului succesor al lui Petru, papa, aceleaşi titluri. Se leagă de câteva citate din Biblie legate de Petru, citate care se pot interpreta în mai multe feluri, dar nu văd un lucru esenţial, sau se fac că nu văd, că există mai multe izvoare ale revelaţiei, cu alte cuvinte există mai multe autorităţi în materie de credinţă, în materie de învăţătură considerată revelată, nici o carte din Noul Testament neavând vreun "nihil obstat" prin ea semnat de cancelaria "petrină". Am ridicat şi în postările de mai sus această problemă şi aştept să văd dacă are cineva argumente împotriva acestei poziţii, pentru că dacă e greşită nu voi ezita să recunosc eroarea, dar la unii văd că e doar "credinţa" (credinţa oarbă). Ce deplină şi supremă autoritate în materie de credinţă poate să pretindă un papă când este evident că Petru nu avea o astfel de deplină şi supremă autoritate în materie de credinţă şi fiecare apostol îşi revendică cele scrise de la Dumnezeu, de la Duhul lui Dumnezeu, nici o carte a Noului Testament neavând vreun cuvânt în care să se arate că ar fi fost scrisă sub autoritatea Sfântului Petru şi să prezinte ştampila "nihil obstat"? Noul Testament şi Tradiţia Bisericii ne transmit în mod evident că existau mai multe autorităţi în materie de revelaţie creştină, că scrierile lor erau primite şi acceptate nu pentru că şi-ar fi dat Petru vreo aprobare prealabilă ci în virtutea Tradiţiei şi a apostolicităţii lor, şi în virtutea faptului că inspiraţia dumnezeiască era legată de apostolicitate şi de legătura esenţială cu curentul apostolic, neexistând nici măcar un singur semn că Sfântul Petru ar fi fost singurul depozitar al Tradiţiei Bisericii sau că ar fi fost singura autoritate abilitată în materie. Primatul pe care îl avea Petru era altceva decât primatul pe care l-au pretins şi îl pretind papii de-a lungul istoriei şi în definiţia sinodului de la Vatican.

Dacă papistaşii pretind că exista vreo astfel de supremă şi deplină autoritate a lui Petru în faţa celorlalţi apostoli să vină să o demonstreze, dar nu prea au cu ce în afară de câteva citate interpretate după pofta inimii lor. Iar dacă Petru nu avea o astfel de supremă şi deplină autoritate în faţa celorlalţi, atunci cum pot succesorii lui Petru să pretindă aşa ceva pentru ei ca şi atare succesori?

[stefan florin]

În prealabil postat de celestial_pottery

Decebal, cuvintele "unde e episcopul, acolo e si Biserica" va spun, cumva ceva? Eventual cine le-a spus?
Va scutesc de efort: le-a spus Sf. Ciprian de Carthagena. Un tip care a fost capabil sa aiba curajul sa o rupa cu "Devaron" la propriu, si apoi sa devina martir, nu prea are multe in comun cu cei care vitupereaza pe forumuri credinta altora, hmmm?

Hristos spune altceva:
"Că unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor" (Matei 10:20). Dupa cum vezi nu zice nimic de apostol (episcop)

[Decebal]

Şi ca să aduc o completare sau doar o nuanţare în continuarea celor pe care deja le-am spus, având în vedere că Regula de credinţă a Bisericii este dată de Canon, şi având în vedere că Duhul Sfânt a inspirat mai mulţi autori în vederea transmiterii Revelaţiei Dumnezeieşti şi implicit a regulii de credinţă şi morală, arată foarte clar că regula de credinţă şi inspiraţia şi călăuzirea Duhului Sfânt la Adevăr nu s-a raportat şi nu se raportează la o singură instanţă, la o singură persoană, la un singur oficiu. Aşa zisa monarhie absolută a "sfântului părinte" papa în materie de credinţă şi morală este demontată de inexistenţa acestei monarhii absolute în ceea ce îl priveşte pe apostolul Petru, "primul papă", iar această inexistenţă este dovedită de existenţa mai multor autorităţi călăuzite de Duhul Sfânt, spre exemplu Pavel sau Ioan, spre Adevăr şi implicit de existenţa mai multor autorităţi în descoperirea şi aşezarea regulii de credinţă. În concluzie, aşa zisa monarhie absolută a "sfântului părinte" papa în acest domeniu este invalidată şi nu poate fi luată decât ca o unealtă a propagandei eretice şi mincinoase a papistaşilor. Faptul că Petru ar fi avut un primat între apostoli în Biserică nu înseamnă că acel primat ar fi însemnat nici atunci şi nici mai târziu un monarhism absolut în materie de credinţă creştină. Dealtfel aşa zişii catolici nu fac decât să tot trâmbiţeze nu ştiu ce primat absolut, nu ştiu ce monarhie absolută, dar când sunt puşi în faţa unor astfel de argumente o dau cotită, se fac că nu văd, capătă dintr-o dată "orbul găinii", tăgăduind şi călcând adevărul în picioare în disperarea lor de a nu pierde puterea după care au alergat atâta şi la care ţin atât de mult, chiar dacă este o putere care se bazează pe erezie, pe minciună, pe falsuri istorice, etc.

Din punctul meu de vedere dogma papistaşilor este invalidată şi aştept critici de la cei care au ceva de spus şi consideră că sunt în eroare. Nu resping critica, însă atâta timp cât nu mi se aduc argumente clare împotriva poziţiei mele consider deci invalidată dogma primatului a papistaşilor.

[Decebal]

În prealabil postat de celestial_pottery

Domnul Daniel, stiti cumva cum sunt organizate Universul Material si deopotriva institutiile lumesti? Pe ierarhie si disciplina, va spun eu. Daca nu ma credeti, cititi teoria sistemelor: Universul, atita cit il cunoastem, pacatosii de noi oamenii, este astfel organizat.

In concluzie, nue normal c aorganizarea Bisericii sa o copie pe cea a Empireului lui Dumnezeu?

Deci, e clar ca ministeriul petrin e si logic, nu doar o dogma de nepatruns cu mintea. Supranatural inseamna, intre altele, desupra logicii si oricarei cauzalitati a lumii cazute. (...) E clar acum? Biserica TREBUIE sa aiba un Cap vizibil. Altfel, nu ar fi fost decit o asociatie mistico-filosfica, cu o organizare laxa si mai mult anarhica.

Să zicem că aşa ar sta lucrurile. Să zicem că e o "dogmă de nepătruns cu mintea" (deşi nu este, este chiar o minciună ordinară a papismului), să zicem că Biserica trebuie să aibă un cap vizibil. Dar asta nu înseamnă şi nici nu poate însemna monarhismul absolut pe care îl închipuie romaniştii. Şi asta pentru că, aşa cum am mai spus, Petru nu a fost singurul apostol călăuzit la adevăr de Hristos şi de Duhul Sfânt; au mai fost şi alţii, iar cărţile Noului Testament ne arată cu asupra de măsură acest lucru. Existenţa unei pluralităţi de "guri" prin care a vorbit Duhul Sfânt şi prin care s-a aşezat regula de credinţă a Bisericii arată foarte clar că adevărul nu s-a raportat de fapt la o singură persoană sau la un singur oficiu şi că prin urmare monarhismul papist este nu doar o erezie ordinară, de cea mai joasă speţă, dar este o scamatorie "dogmatică" scoasă din jobenul papal hulind împotriva lui Dumnezeu. Existenţa unui cap vizibil nu înseamnă că ar avea vreo putere absolută în materie de credinţă; Duhul Sfânt este primul care mărturiseşte acest adevăr; ceilalţi apostoli care au vorbit inspiraţi de Duhul lui Dumnezeu au susţinut în mod clar această inspiraţie directă de la Dumnezeu, iar nu intermediată de vreun "suveran pontif", iar Pavel şi Ioan sunt exemple clare pentru justificare. Ba mai mult, cele pe care le-am spus mai sus arată foarte clar că în Biserica primară erau mai multe capete vizibile ale Bisericii, nu doar unul, povestea cu acel unic cap vizibil fiind o invenţie a celor care cred că viaţa şi faptele apostolilor se reduc la unele fapte ale unor apostoli, aşa cum prezintă cartea Faptelor.

Văd că catolicii au serioase dificultăţi în a face faţă unor astfel de argumente şi nepreaştiind ce să mai zică o ţin în continuare cu aberaţia aia inchizitorială cu aşa zisul monarhism papal. Nu există nici măcar un singur argument pentru susţinerea acestei erezii ordinare. Pe lângă argumentele pe care deja le-am adus, se poate vedea chiar şi din Sinodul de la Ierusalim că Petru nu era nici pe departe un monarh absolut şi suprem peste Biserică; printre argumente este mărturia clară a sf ap Pavel din Epistola către Galateni unde în cap 2 spune foarte clar că apostolii din Ierusalim nu au adăugat nimic evangheliei pe care el o propovăduia; asta pe lângă afirmaţiile clare din cartea Faptelor referitoare la hotărârea "potrivit Duhului Sfânt şi nouă". Este evident că acest sistem bazat pe comuniune este sistemul autentic al Bisericii, şi că modelul ecleziologic aşa zis catolic este o denaturare gravă, eretică a adevăratului sistem, iar ecleziologia aşa zisă catolică este o denaturare gravă, eretică a adevăratei ecleziologii a Bisericii lui Hristos.

Pe urmă apar noi şi noi argumente că Hristos şi Duhul nu au vorbit prin gura unui singur apostol, şi prin urmare că nu a existat un singur apostol care să aibă autoritate în materie de revelaţie dumnezeiască şi de credinţă. Dacă mai există un singur apostol care să fi primit revelaţie dumnezeiască, atunci monarhismul petrin imaginat de eretici a căzut precum satana fulgerat din cer. Ori lucrul acesta este absolut evident, chiar şi romaniştii sunt de acord cu el. Dar ce spune sf Pavel, pe lângă ceea ce am adus deja de la I Corinteni? "De vreme ce voi căutaţi dovadă că Hristos grăieşte întru mine" (II Corinteni 13, 3), adică Pavel afirmă foarte clar că Însuşi Hristos şi Duhul Sfânt grăia prin el, deci şi Pavel era un fel de "vicar" al lui Hristos. Dar ce spune Ioan apostolul? "Descoperirea lui Iisus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi cele ce trebuie să se petreacă în curând, iar El, prin trimiterea îngerului Său, a destăinuit-o robului Său Ioan, care a mărturisit cuvântul lui Dumnezeu şi mărturia lui Iisus Hristos, câte a văzut. Fericit este cel ce citeşte şi cei ce ascultă cuvintele proorociei şi păstrează cele scrise în aceasta !" (Apocalipsa 1, 1-3) Deci iată şi în Ioan încă un "vicar" al lui Hristos! Ce dovezi mai multe vreţi împotriva ereziei voastre? Şi să nu îmi spună cineva că presupusul succesor al apostolului Petru de la vremea respectivă nu făcea ascultare de Sfântul Ioan Teologul, pentru că dacă nu făcea ascultare de acesta, de Dumnezeu şi de Iisus Hristos nu făcea ascultare.

[Amistad]

În prealabil postat de celestial_pottery

Decebal, cuvintele "unde e episcopul, acolo e si Biserica" va spun, cumva ceva? Eventual cine le-a spus?
Va scutesc de efort: le-a spus Sf. Ciprian de Carthagena. Un tip care a fost capabil sa aiba curajul sa o rupa cu "Devaron" la propriu, si apoi sa devina martir, nu prea are multe in comun cu cei care vitupereaza pe forumuri credinta altora, hmmm?

Sf. Ciprian de Carthagena s-a opus episcopului Romei din vremea sa si nu a ascultat de el ci de parintii din rasarit in chestiunea in cauza. I-ati citit viata?

[Amistad]

Cand Sf Petru a murit, cati din ceilalti apostoli mai erau in viatza? In virtutea primatului papal ceilalti apostoli ramasi in viatza, invatati direct de Hristos si de Duhul Sfant, ar fi trebuit sa fie condusi de noul episcop al Romei care a fost dupa Sfantul Petru. Nu? Adica de exemplu sa hotarasca el unde sa mearga fiecare si ce sa faca. Poate si ceva legat de dogme sau de invatatura divina revelata. Vi se pare normal asa ceva?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Amistad

Cand Sf Petru a murit, cati din ceilalti apostoli mai erau in viatza? In virtutea primatului papal ceilalti apostoli ramasi in viatza, invatati direct de Hristos si de Duhul Sfant, ar fi trebuit sa fie condusi de noul episcop al Romei care a fost dupa Sfantul Petru. Nu? Adica de exemplu sa hotarasca el unde sa mearga fiecare si ce sa faca. Poate si ceva legat de dogme sau de invatatura divina revelata. Vi se pare normal asa ceva?

Absolut normal si chiar asa a fost. Sustinem acest lucru cu Scrisoarea Papei Clement, care se adresa, intr-o problema de disciplina ecleziala, unei Biserici rasaritene. Scrisoarea Papei Clement a fost privita cu asemenea veneratie in Biserica Primara, incat, o vreme, s-a luat in calcul introducerea ei in Canonul Biblic.

Avem, deci, dovada jurisdictiei universale a Episcopului Romei. El se adreseaza unei Biserici Particulare indepartate, la o data cand ultimul dintre apostoli, Sf Ioan, traia, intr-o maniera care cere ascultare.

[bogdan81]

Faptul ca papa Clement a trimis scrisoare catre o biserica indepartata nu inseamna ca avea jurisdictie universala. Si Sf. Ignatie al Antiohiei a trimis mai multe scrisori catre biserici indepartate, inclusiv catre romani, si nu inseamna ca avea jurisdictie universala.
Si Sf. Pavel nu mai vorbesc.
Ce ne facem cu atatea primate ?

[Cornel Urs]

Marcu 12:38. Si le zicea in invatatura Sa: Luati seama la carturari carora le place sa se plimbe in haine lungi si sa li se plece lumea in piete,
39. Si sa stea in bancile dintai in sinagogi si sa stea in capul mesei la ospete,
40. Ei, care secatuiesc casele vaduvelor si de ochii lumii se roaga indelung, isi vor lua mai multa osanda.




papa nu e slujitorul lui Dumnezeu, oamenii se inchina inaintea lui, este o mare deosebire fatza de preotii ortodocsi, care nu pretind inchinare !