Monahii si lumea - contact sau izolare

[dobrin7m]

În prealabil postat de Ana Tr.

Sunt sigura ca dumneavoastra sunteti norocoasa daca pot sa spun asa si aveti un Duhovnic dupa sufletul dvs. adica bun si aveti o comunicare cum oricine si-ar dori. Imi rau pentru ce am spus si ca desi eu sunt omul care nu se gandeste la el ci la celalalt, ma grabesc uneori in afirmatii si spun si ce nu ar trebui si in ce nu cred cu adevarat. Cat despre internet, a socializa, a discuta pe forumuri pe mine nu ma face decat sa adun mai multe in mine si nu sa ma eliberez, sa nu ma inteleg cu oamenii. Anul asta am fost in fiecare Duminica la biserica, cu exceptia pe care am mai povestit-o pe un topic, si vad ca am pacate mai putine, ca nu mai fac unele greseli. Si doar un preot a observat ca sunt suparata si atunci m-a miruit si pe maini si mi-a spus: Asa ca ai mare nevoie? Am fost... impresionata. Acum nu ca sunt invidioasa dar si preotii de ce cu unii oameni vorbesc: sora X cum mai esti? nu stiu ce si cu altii nu...? Imi mai pare rau si ca unele lucruri nu am putut pur si simplu sa tin doar pentru mine. Si nu am vrut sa ii fac rau nimanui cum spunea cineva... Ce am scris am vazut cu ochii mei, dar sunt oameni si nu e nimeni care sa nu greseasca si poate au multe suferinte. Stiu ca sunt mai buni decat mine. Eu o sa merg la manastire tot cu drag si daca am ales sa apreciez pe cineva o voi face in continuare indiferent ce face acel om. Sunt tare trista, pentru ca stiu ca ei se roaga pentru toata lumea, deci si pentru mine (si eu ma rog pentru toata lumea) si ma simt vinovata.

Draga mea Ana. Am vazut ca te grabesti si spui uneori si lucruri in care nu crezi. Nu e nimic. esti tanara , ai timp sa inveti sa fi mai rabdatoare. La inceput parintele meu imi spunea: e greu , nu e nimic; usor, usor. Nu te speria. Am sa iti spun si eu tot asa: usor, usor o sa vina si rabdarea. In legatura cu intrebarea ta de ce preotii vorbesc cu unii oameni intr-un fel si cu altii in alt fel. Nu te intreba, ca nu are rost, nu te sminti, ca nu la noi e aceasta judecata ci la Dumnezeu. Stie el preotul cum si de ce vorbeste cu oamenii cum vorbeste. Tot parintele meu spunea ca noi suntem oglinda celorlalti. Prin semeni ne vedem faptele noastre. de sunt bune sau nu.

Stii faptele noastre poarta in ele pacatele noastre. Nu uita asta draga Ana. Infaptuim intinat de pacatele ce le purtam. Adica daca suntem mandrii vom darui cu mandrie. Sau vom iubi cu mandrie. Daca suntem egoisti, vom darui cu egoism, cantarind si masurand. Daca suntem clevetitori, vom face fapte clevetind.

Cineva apropiat mie imi spunea acum ceva timp: preotul de la biserica nu imi da atentie la fel cum da altor oameni. si i-am raspuns: nu e nimic, ai nevoie de atentie sau de Hristos? smereste-te, si bucura-te de Liturghie. Oricum preotul savarseste tainele si pentru tine, Harul se revarsa prin vasul Domnului - preotul si la tine. Bucura-te si da slava lui Dumnezeu. Smereste-te ca nu suntem decat niste pacatosi.

[Marius22]

Aceasta icoana il infatiseaza pe Sfantul Pahomie cel Mare (praznuit pe 15 mai), considerat drept intemeietorul monahismului cenobitic (de obste), primind regulile vietuirii monahale de la un inger. Vedem ca nu intamplator viata monahala se numeste chip al vietuirii ingeresti. De asemenea, observam ca monahii, chiar si atunci cand duc o viata de izolare aspra, acestia, prin rugaciune, se afla in contact cu lumea nevazuta, cu lumea ingereasca si cu Preasfanta Treime.