![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]() Citat:
De fapt, cu adevarat, totul. Tot gunoiul omenescului. E unul din putinele lucruri de care pot afirma cu mana pe inima ca sunt sigur. P.S. De multe ori, dupa o sedinta de consiliere, dupa tot continutul developat intre mine si client, dupa toate ... Aveam un gand ciudat, aproape o dorinta... Visam cu mare intensitate un tribunal necrutator unde sa fie judecati, definitiv, parintii acelor (fosti) copii. Apoi ma linisteam, cumva, mai usor sau mai greu... nadajduiam, totusi, in ultima instanta... Si urmau, mereu, valuri-valuri povestile acelorasi masacre neomenesti... Astazi, fiind eu insumi parinte, ma surprind cautindu-mi locul in acelasi tribunal... Dumnezeu sa ierte si sa lumineze pe toti parintii lumii acesteia bolnave! Last edited by cezar_ioan; 08.02.2013 at 23:35:43. |
#2
|
|||
|
|||
![]()
http://www.youtube.com/watch?v=i6ZKb99MXI0
http://www.youtube.com/watch?v=B1QMwqDlDLA Cand aveam 5 ani, tata m-a intrebat daca vreau sa invat sa cant la un instrument (altul decat vocea, la care eram deja mare tenor...). Pentru a ma ajuta sa aleg, mi-a oferit in vacanta de vara cateva auditii la Ateneu. La majoritatea am adormit in timpul concertului... Asa m-a prins toamna fara sa ma pot hotari. Dar intr-o duminica, la o nunta din sat, am auzit cantind la vioara un lautar, un tigan din Calarasi... Dumnezeu sa il odihneasca! De atunci am stiut ca voi iubi toata viata vioara. Si am invatat, cale de 8 ani, vioara, adeseori cu lacrimi intrucat colegii mei jucau fotbal in curtea scolii iar eu faceam game si exercitii pentru mana dreapta... Ca o ironie, fiul meu cel mare e pianist iar Tudor a ales, de asemenea pianul.... (pentru ca a auzit ca merge de minune cu ...sahul!) Vioara mi-a adus o mare povara: o sensibilitate care, uneori, e mai puternica decat ratiunea si caracterul/vointa mea... Cal naravas, vioara sufletului nostru! |
#3
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#4
|
|||
|
|||
![]()
Multumesc, Ovidiu!
|
#5
|
|||
|
|||
![]() |
|