Pro si contra pedepsei cu moartea

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Marius22

Desigur, doar porunca "sa nu ucizi" comporta infinite nuante.

Atat Biserica Ortodoxa, cat si Biserica Catolica au marturisit de multe ori ca pedeapsa cu moartea nu este ucidere in sensul Poruncii. Dar oamenii zilelor noastre, socotindu-se deasupra Sfintilor Parinti, fiind mai catolici decat Papa sau, dupa caz, mai ortodocsi decat Patriarhii, au ajuns sa profeseze o alta invataura morala decat aceea a Bisericii.

[Marius22]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Atat Biserica Ortodoxa, cat si Biserica Catolica au marturisit de multe ori ca pedeapsa cu moartea nu este ucidere in sensul Poruncii. Dar oamenii zilelor noastre, socotindu-se deasupra Sfintilor Parinti, fiind mai catolici decat Papa sau, dupa caz, mai ortodocsi decat Patriarhii, au ajuns sa profeseze o alta invataura morala decat aceea a Bisericii.

Va apreciez spiritul ironic, desi acest subiect nu ar trebui sa ne starneasca zambete.

Sa intelegem ca Dumnezeu ne-a dat aceasta porunca, "Sa nu ucizi", intr-un mod lacunar, ca si cum ar mai necesita completari si lamuriri din partea noastra?

Daca noi nu o respectam, se intampla pentru ca raul s-a inmultit in lume, si a ajuns sa ne stapaneasca. Cain l-a ucis pe Abel, "l-a pedepsit cu moartea", print-un gest disperat de a-si face singur dreptate. Era revoltat, ranit de "nedreptatea" lui Dumnezeu. Omul si-a luat asupra sa unul din "prerogativele" lui Dumnezeu, acela de a decide asupra vietii si mortii. A devenit asemenea Lui, potrivit minciunii diavolului, iar moartea devine un potential instrument in slujba acestei "dreptati a omului".

Nu exista om care sa-si ucida semenul din iubire. Cine se uneste cu Hristos, prin Tainele Bisericii, nu ar trebui sa se faca in lume in nicio imprejurare mesager al mortii, ci doar al Vietii.

Am scris acestea fara a avea pretentia de a emite dogme "ex-catedra", avand constiinta faptului ca ma pot afla in nestiinta si inselare. Domnul stie.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Marius22

Sa intelegem ca Dumnezeu ne-a dat aceasta porunca, "Sa nu ucizi", intr-un mod lacunar, ca si cum ar mai necesita completari si lamuriri din partea noastra?

Categoric. Nu numai aceasta porunca, ci TOATE poruncile Lui necesita completari si lamuriri din partea noastra. De exemplu, porunca "Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta", ori porunca "Pazeste Ziua Sabatului si sa o sfintesti" necesita lamuriri si completari din partea noastra.

Acuma, cand spunem "noastra", acest lucru necesita el insusi lamuriri si clarificari. "Noastra" nu inseamna, in niciun caz, "noi, personal". Inseamna sa intelegem, prin Decalog, acelasi lucru pe care il intelege Biserica. Sa observam, in acest sens, ca prin exprimarea "Domnul a dat poruncile Sale oamenilor" nu intelegem aceea ca ni le-a dat noua personal, ci aceea ca le-a dat lui Moise, cel chemat de El. Tot ceea ce oamenii au putut vedea din acel act a fost un nor de fum si un vartej asurzitor, din care a iesit Moise. De aceea, nu trebuie sa va luati dupa mine, Mihnea Dragomir. Luati-va dupa Moise: el, care a tinut in mana chiar tablele Legii si a auzit cuvantul Domnului, a aplicat pedeapsa cu moartea. Luati-va dupa Moise din zilele noastre: alesul Domnului ca sa explice legile Domnului si ca sa conduca Poporul Ales la mantuire.

Cain l-a ucis pe Abel, "l-a pedepsit cu moartea", print-un gest disperat de a-si face singur dreptate. Era revoltat, ranit de "nedreptatea" lui Dumnezeu.

Imi place sa cred ca, la o analiza mai la rece, va dati seama ca acesta nu e un exemplu de pedeapsa cu moartea, ci un exemplu de razbunare. Cain nu a fost un tribunal legitim. Daca nu din alt motiv, macar din acela ca nimeni nu este siesi judecator.

Nu exista om care sa-si ucida semenul din iubire.

Hotarat, nu. Insa presupun ca exista oameni, care alegand cariera de judecator spre a-i sluji pe alti oameni, sunt nevoiti sa condamne la moarte oameni ticalosi, din iubire pentru ceilalti.

Am scris acestea fara a avea pretentia de a emite dogme "ex-catedra", avand constiinta faptului ca ma pot afla in nestiinta si inselare. Domnul stie.

Foarte bine ca realizati faptul ca, singur, puteti fi in inselare si nestiinta. De aceea spun: lasati-va ghidat de ce spune Biserica, maica si invatatoarea noastra.

[bogdan81]

Domnule Dragomir, spuneti ca sunt unii judecatori care din iubire pentru ceilalti aleg sa-i condamne la moarte pe unii. Dar va intreb: de ce pedeapsa cu moartea si nu inchisoarea pe viata?

Din nefericire, și pedeapsa pe viață, sau orice pedeapsă care presupune încarcerarea sau chiar numai reținerea presupune măcar amenințarea cu moartea. Fără arme vinovații nu pot fi reținuți, iar în unele cazuri aceste arme chiar trebuie folosite.
A asculta de porunca „să nu ucizi” înseamnă, în lumea noastră, să fii ucis. Creștinul trebuie să accepte asta, într-adevăr, căci așa a făcut Hristos, așa au făcut și apostolii.
Poate că poporul care a împlinit porunca asta cel mai bine (nu știu în ce măsură) este cel nepalez, care a ales ca filozofie de viață non-violența și sărăcia. Ei și-au propus să nu adune niciodată bogății, pentru a nu atrage dușmanii. Iată că reușesc, cu mila Domnului, să supraviețuiască până azi, deși atât de loviți de chinezi, iar în istorie nu știu câte vor fi pătimit și cum se vor fi comportat.
Cred că nici popoarele creștine n-ar trebui să fie departe de această filozofie de viață. Poate părea sinucigașă; însă e doar un fel de asumare a Crucii.

Probabil greșesc, împreună cu Marius, întrucât știu că la noi au pus mâna pe armă inclusiv călugării, atunci când au trebuit să se apere, iar Biserica binecuvintează armatele și războaiele de apărare. Totuși, în inima mea nu mă pot împăca nici măcar cu uciderea unei găini, oricâte justificări raționale s-ar găsi.

Simt că a ucide nu poate fi decât păcat.

[iana]

În prealabil postat de N.Priceputu

Totuși, în inima mea nu mă pot împăca nici măcar cu uciderea unei găini, oricâte justificări raționale s-ar găsi.

Simt că a ucide nu poate fi decât păcat.

Cred ca nu ti-a fost suficient de foame niciodata, ca altfel a-i ucide-o bucuros ca o ai.

păi nu, că am ucis vreo 3 până acum. Dar tot nu m-am împăcat.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de bogdan81

va intreb: de ce pedeapsa cu moartea si nu inchisoarea pe viata?

Cei care sustin oportunitatea pedepsei cu moartea, chiar si in zilele noastre, se bazeaza pe trei argumente ale superioritatii pedepsei capitale fata de pedeapsa cu inchisoare pe viata.
Astfel:
1) Pedeapsa cu moartea ar avea o mai mare putere de exemplu fata de cei care, eventual, ar fi inclinati sa faca ceea ce criminalii au facut.
De obicei, cei care contesta oportunitatea pedepsei cu moartea in zilele noastre, la aceasta raspund ca, astazi, valoarea de exemplu a pedepsei cu moartea e oricum mult diminuata de faptul ca nu mai exista executii publice, Pana in urma cu cateva decenii, executiile erau publice: oricine putea vedea la ce poate duce crima, iar elevii veneau cu invatatorii lor, avand o experienta de neuitat de tip "asa nu".
2) In timp ce pedeapsa cu moartea duce intotdeauna la pedepsirea faptasului, pe cate vreme inchisoarea face ca adesea faptasul sa scape fara multa pedeapsa, apeland la tot felul de subterfugii. Intr-adevar, vedem cum oameni despre care stim ca au primit sentinta cu ani grei de inchisoare ies dupa un timp scurt. Uneori, ies inainte de a intra. De exemplu, generalul acela cu piciorul in ghips, al carui nume imi scapa momentan, a iesit pe motiv ca "nu suporta regimul penitenciar".
De obicei, cei care contesta oportunitatea pedepsei cu moartea in zilele noastre, la aceasta raspund ca, in timp ce e adevarat ca pedeapsa cu moartea duce intotdeauna la pedepsirea faptasului, ea poate duce uneori si la pedepsirea unora care nu sunt faptasi, in urma unor erori judiciare. Pe nevinovat nu-l poti readuce la viata dupa ce l-ai executat, in schimb il poti elibera dupa ce l-ai inchis.
3) Pedeapsa cu moartea ar avea un mai mare caracter medicinal in comparatie cu inchisoarea pe viata. Cand stii, la modul concret, ca a inceput numaratoarea zilelor tale, ai mai mari sanse sa te pocaiesti. Dimpotriva, cand primesti o sentinta de inchisoare pe viata, esti inclinat sa faci ceea ce, in fond, ai facut si pana atunci: sa traiesti in ignorarea Legii lui Dumnezeu.
De obicei, cei care contesta oportunitatea pedepsei cu moartea in zilele noastre, la aceasta invoca timpul scurt dintre pronuntarea sentintei si executie, fata de timpul mult mai lung pe care l-ar avea la dispozitie un condamnat pe viata.

[laurastifter]

Pildele lui Solomon24, 11-12:
11.Izbăveşte pe cei ce sunt târâţi la moarte şi pe cei ce se duc clătinându-se la junghiere scapă-i! 12.Dacă vrei să spui: "Iată n-am ştiut nimic!", oare Cel ce cântăreşte inimile nu pătrunde cu privirea şi Cel ce veghează peste sufletul tău nu ştie şi nu va răsplăti omului după faptele lui?


Verbum Domini!

Revin mai tarziu.
Doamne ajuta!

[bogdan81]

Domnule Dragomir, argumentele pe care le-ati prezentat sunt inselatoare.
Sa le luam pe rand.
Primul care se refera la puterea exemplului. O simpla statistica arata ca in SUA de exemplu, unde pedeapsa cu moartea e inca in vigoare in multe state si a fost in aproape toate pana de curand (unele state americane au abolit-o de foarte curand), numarul crimelor care au loc zilnic NU e deloc mai mic decat in Europa unde pedeapsa cu moartea a fost abolita cam peste tot.
Al doilea argument referitor la pedeapsa. Domnule Dragomir, trebuie sa stiti ca scopul actului de justitie NU este pedepsirea celui care a gresit ci, pe cat posibil, indreptarea lui insotita de reabilitare si reintegrare in societate atunci cand faptasul face dovada ca s-a schimbat in bine.
Al treilea argument referitor la pocainta mi se pare atat de alambicat ca mi-e greu sa-l comentez. Oare nu sunt atatia condamnati la moarte care nu se pocaiesc deloc inainte de executie? Eu nu am auzit de nici un caz recent care sa se pocaiasca inainte de a fi executat. Poate imi dati dvs. unul.