Romania, o tara pe cale de disparitie

[Ekaterina]

În prealabil postat de Parascheva16

Parintii de la Oasa stiu si ei cum este realitatea din Romania, caci nu traiesc pe alta planeta. Plus ca, sunt parinti f.buni acolo si cu carte.

Nu neg ca sunt parinti foarte buni, dar nu pot sa accept intru totul perspectiva prezentata in conferinta. Eu nu as pleca din tara, nu am putut sa fac asta nici cand am fost singura, dar nici nu pot sa spun cuiva sa ramana aici sa se jertfeasca pentru tara. Toti cunoscutii mei vor sa plece, unii au plecat deja. Le este greu, le este dor, dar punand in balanta lucrurile, cred ca este mai bine asa.

În prealabil postat de Parascheva16

Din cate imi amintesc, unul din parinti a spus ca problema este ca nu suntem uniti si este mult "eu si familia mea" si nu "comunitatea mea". La tara intr-adevar se traieste mai usor, e mai multa munca, dar de trait se poate.

Aceasta idee am vrut sa o evidentiez in postarea anterioara, ca nu suntem deloc uniti, fiecare pentru el. Nu cred ca se traieste mai usor la tara, pentru ca nu ai unde sa muncesti. Eu puneam problema solidaritatii si am dat un exemplu concret, intajutorarea ca solutie pentru rezolvarea anumitor probleme.

În prealabil postat de Parascheva16

Multi doresc ca din bancile scolii sa ajungi director sau sa castigi mult din prima. Parintii au adus in evidenta ca de unde trebuie sa incepi si in timp si cu ajutorul lui Dumnezeu te ridici. Ai uitat sa spui ca oamenii cu care au vb. ei cauta oameni de calitate si ca acestia sunt rari. Apoi, s-a mai scos in evidenta ce este in stare omul sa faca ptr. niste bani.

Nu toti vor asta. Cei mai multi isi doresc sa traiasca decent. Sa poti sa-ti platesti o chirie, plus alte cheltuieli ( intretinerea si mancarea) este un lux? Doar muncesti o luna pentru asta. Este o diferenta intre bogatie si normalitate. Slava Domnului, se gasesc inca oameni de calitate, dar sunt platiti la fel de umilitor.

În prealabil postat de Parascheva16

E o contradictie mare. In Ro abia gasesti pe cineva sa te ajute sa faci fanul sau sa iti cultivi terenul, dar in vest se duc toti la cules de capsuni. In Ro abia gasesti pe cineva care sa fie bona sau sa se ingrijeasca de un bolnav sau un batran, dar in vest nu e problema sa faci treaba asta. Ce nu inteleg eu este urmatoarea chestiune: de ce in Romania anumite munci sunt rusinoase si nu vor sa le faca, dar in vest la straini este ok ?

Pai este simplu, diferenta sta in remunerare. Oamenii sunt motivati sa faca aceste lucruri deoarece considera ca sunt platiti bine. Pentru aceeasi munca in tara primesc 150 euro iar in alta tara 800 euro. Asta este diferenta.

În prealabil postat de Parascheva16

(sa nu mai vorbim de cate familii s-au distrus si cati copii au crescut fara parinti sau doar cu unul din ei.sunt enorm de multe. daca esti necasatorit pleci singur, daca esti casatorit pleci cu familia, altfel nu e bine)

Nu sunt de acord cu destramarea familiilor. Saracii copii, sufera atat de mult, in multe cazuri plecarea parintilor este un semn de disperare.

În prealabil postat de ovidiu b.

De ce e greu? Îţi vinzi apartamentul de la oraş şi îţi iei o casă la ţară cu curte, dar casă nu căsuţă. Acum la ţară eşti ca la oraş, se bagă canalizare, se asfaltează, curent şi gaz la fel. Eu vorbesc de regiunea unde locuiesc eu, prin alte locuri nu ştiu cum e, probabil că o fi şi invers. Poţi trăi la ţară mai bine ca la oraş. Totul e mai ieftin, confortul minim ţi-l poţi aigura, aerul, liniştea şi multe alte avantaje...

ps: asta în cazul în care deţii un apartament...oricum să achiziţionezi o casă la ţară e mult mai uşor

Si unde lucrezi? Este ideal sa ai o casuta la tara, sa beneficiezi de aer, liniste, natura, dar trebuie sa ai o sursa de venit.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de Ekaterina

Si unde lucrezi? Este ideal sa ai o casuta la tara, sa beneficiezi de aer, liniste, natura, dar trebuie sa ai o sursa de venit.

Am la ţară o casă, în Bărăgan - casa părintească. O casă mare cu 5 camere, cu dependinţe, cu de toate... Lemn masiv şi cărămidă. A fost casa preotului, cândva... Curtea are 2000 m pătraţi... O adevărată avere, ar părea...

M-am gândit de multe ori să ne mutăm acolo. M-a întrebat soţia: ce vom lucra? Te pricepi la agricultură? Ai unelte? Cum vom trăi?... Dar copiii? Au şcoală, sunt copii prin sat/comună? etc.

Dezastrul din satele româneşti este atât de serios încât mai degrabă ne gândim acum să vindem casa şi curtea... Dar, parcă, e păcat... E atât de frumos acasă... Iar preţurile caselor şi terenurilor aferente (intravilan) au scăzut, sunt de nimic...

Deocamdată nădăjduim... facem răbdare, nădăjduim şi ne pregătim de lucrările de primăvară care, în cazul nostru, înseamnă să curăţăm curtea de bălării, să mai punem câteva flori, să îngrijim pomii şi să facem curăţenia de Paşti... Cam atât mai putem face noi, în prezent, cu proprietatea de la ţară.
Ar trebui îngrijită, valorificată, dar nu sunt resurse cam de nici un fel. Nici bani, nici timp, nici pricepere... Că doar suntem orăşeni şi intelectuali, deh!...

Vede cineva vreo soluţie? Bănuiesc că sunt şi alţii în situaţii asemănătoare...

O veste buna pentru cei, care vor sa ramana in Romania, sau care vor sa se intoarca acasa:

"Acesta este un mesaj din partea autorului petitiei semnatate de dumneavoastra, "Recuperarea creantei istorice de la Germania de peste 18 miliarde de euro", http://www.petitieonline.ro/petitie/10919050 .

"Dragi petitionari,

In sfarsit aceasta problema va fi adusa in discutie in fata Parlamentului European in data de 10 aprilie la Bruxelles. Va multumesc pentru increderea si sprijinul acordat.

Pentru a ramane la curent cu progresul acestei chestiuni va rog sa ma urmariti pe pagina mea de Facebook oficiala http://www.facebook.com/Golban.Radu unde puteti gasi mai multe informatii despre acest eveniment si articole publicate de mine de-a lungul timpului despre problema creantei.

Cele bune,
Radu Golban."

Deci exista perspectiva de a recupera acesti bani!!!
Fiti cu ochii pe bani, sa nu va fuga printre degete!

În prealabil postat de cezar_ioan

Am la ţară o casă, în Bărăgan - casa părintească. O casă mare cu 5 camere, cu dependinţe, cu de toate... Lemn masiv şi cărămidă. A fost casa preotului, cândva... Curtea are 2000 m pătraţi... O adevărată avere, ar părea...

M-am gândit de multe ori să ne mutăm acolo. M-a întrebat soţia: ce vom lucra? Te pricepi la agricultură? Ai unelte? Cum vom trăi?... Dar copiii? Au şcoală, sunt copii prin sat/comună? etc.

Dezastrul din satele româneşti este atât de serios încât mai degrabă ne gândim acum să vindem casa şi curtea... Dar, parcă, e păcat... E atât de frumos acasă... Iar preţurile caselor şi terenurilor aferente (intravilan) au scăzut, sunt de nimic...

Deocamdată nădăjduim... facem răbdare, nădăjduim şi ne pregătim de lucrările de primăvară care, în cazul nostru, înseamnă să curăţăm curtea de bălării, să mai punem câteva flori, să îngrijim pomii şi să facem curăţenia de Paşti... Cam atât mai putem face noi, în prezent, cu proprietatea de la ţară.
Ar trebui îngrijită, valorificată, dar nu sunt resurse cam de nici un fel. Nici bani, nici timp, nici pricepere... Că doar suntem orăşeni şi intelectuali, deh!...

Vede cineva vreo soluţie? Bănuiesc că sunt şi alţii în situaţii asemănătoare...

Totul se invata. Exista carti, exista internet cu tot ce trebuie sa stii despre gradinarit, agricultura, etc.
Priceperea si-o aduna omul din practica. Sfarsitul de saptamana este ideal pentru putina munca fizica, daca in timpul saptamanii stati pe scaun si nu va miscati.
Semintele se pun in pamant si le dai apa, cat le trebuie; restul il face si asa Dumnezeu.
De fapt ceea ce e greu, e schimbarea conceptiei.
Eu, daca as avea o casa, nu as vinde-o. Dar, fiecare face cum crede.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de cezar_ioan

Am la ţară o casă, în Bărăgan - casa părintească. O casă mare cu 5 camere, cu dependinţe, cu de toate... Lemn masiv şi cărămidă. A fost casa preotului, cândva... Curtea are 2000 m pătraţi... O adevărată avere, ar părea...

M-am gândit de multe ori să ne mutăm acolo. M-a întrebat soţia: ce vom lucra? Te pricepi la agricultură? Ai unelte? Cum vom trăi?... Dar copiii? Au şcoală, sunt copii prin sat/comună? etc.

Dezastrul din satele româneşti este atât de serios încât mai degrabă ne gândim acum să vindem casa şi curtea... Dar, parcă, e păcat... E atât de frumos acasă... Iar preţurile caselor şi terenurilor aferente (intravilan) au scăzut, sunt de nimic...

Deocamdată nădăjduim... facem răbdare, nădăjduim şi ne pregătim de lucrările de primăvară care, în cazul nostru, înseamnă să curăţăm curtea de bălării, să mai punem câteva flori, să îngrijim pomii şi să facem curăţenia de Paşti... Cam atât mai putem face noi, în prezent, cu proprietatea de la ţară.
Ar trebui îngrijită, valorificată, dar nu sunt resurse cam de nici un fel. Nici bani, nici timp, nici pricepere... Că doar suntem orăşeni şi intelectuali, deh!...

Vede cineva vreo soluţie? Bănuiesc că sunt şi alţii în situaţii asemănătoare...

Prin 2000 am cumparat o casa batraneasca demolabila in vatra unui sat din Arges. Pretul mi s-a parut incredibil: 1 (una bucata) euro metrul patrat. Cred ca nici in Burkina Fasso nu gasesti teren in mijlocul satului cu 1 euro metrul. La 10 km de Pitesti, la cativa kilometri de autostrada Bucuresti - Pitesti, asfalt pana in poarta, sat fara tigani. Cum sa nu te bucuri ca un copil cand cade peste tine asa o pleasca ? Imi imaginam ca voi mai investi ceva, voi ridica o casa de vacanta, pe urma, la pensie, voi locui acolo. Cateva prime chestii am cumparat, inclusiv o butelie, un frigider. Am adus vesela de la Bucuresti si am lasat-o acolo, ca sa nu ma car cu blidele in fiecare week-end. Si vine week-endul, cumpar carne ca s-o frig "la mine, la tara". Dar nu mai aveam butelie. Suparat, scot carnea din masina ca s-o pun in frigider. Nu mai aveam nici frigider.

Dupa acest episod, taranii hoti din Romania m-au mai furat de cateva ori. De un numar neprecizabil de ori, in jur de 8. Intrau in casa mea ca in casa lor, spargand (in mod fizic) la inceput incuietoarea. Pe urma incuiterile, fiindca dupa fiecare furt mai luam o masura de precautie. Degeaba. Pana la urma, am cedat. Am luat absolut tot din casa, ca sa nu aiba ce fura. M-am deconectat de la curentul electric, fiindca taranii romani sunt in stare sa fure curent electric. Am socotit ca nu mai au ce fura.

Fals. Au gasit sa fure soba. Mi-au luat soba, cu totul. Curatind cu grija placi de teracota, fiindca pe locul sobei am gasit lutul galben al samotei. Fiindca ceea ce cititi prin literatura samanatorist-poporanista de tip "St.O.Iosif" este, dragilor, fabulatie. Or, poate o fi fost adevarat atunci, candva, intr-un timp mitic. In prezent si lasand exceptiile de o parte, taranul roman din majoritatea satelor romanesti are urmatoarele patru insusiri principale: 1) este rau 2) este hot 3) este lenes 4) este prost. Mai rau, mai hot si mai lenes (desi nu mai prost) chiar decat vecinul lui apropiat, taranul bulgar. Si incomparabil cu vecinul lui, taranul ungur. Pe taranul rus, nu l-am cunoscut, nu ma pronunt.

Acuma, as fi foarte fericit sa vand aceasta frumusete de proprietate. O dau cu cat am luat-o: un euro metrul, dintr-un adevarat sat romanesc din partile Argesului, tinut al primilor voievozi munteni. Nici in Burkina Fasso nu gasiti asemenea super-oferta la asemenea super-pret: nu vrea nimeni ? Nu da nimeni un euro pe metrul de pamant sfant al patriei ?

Eu nu vă înțeleg surprinderea. De mirare ar fi fost să nu se întâmple așa. Se mai întâmplă și atunci când ești acasă, darămite la o casă nelocuită.
Nu știu cum e la alții, însă la noi e bine știut că nu poți lipsi o vreme mai îndelungată de acasă fără să ți-o asiguri cumva, măcar încredințând-o unor vecini de încredere.

În prealabil postat de N.Priceputu

Eu nu vă înțeleg surprinderea. De mirare ar fi fost să nu se întâmple așa. Se mai întâmplă și atunci când ești acasă, darămite la o casă nelocuită.
Nu știu cum e la alții, însă la noi e bine știut că nu poți lipsi o vreme mai îndelungată de acasă fără să ți-o asiguri cumva, măcar încredințând-o unor vecini de încredere.

Importanta e o buna relatie cu vecinii, care eventual pot avea grija de proprietate.

[horatiu.miron]

Probabil Mihnea Dragomir a impanzit satul cu leacuri homeopate, care - evident - n-au functionat si taranii au gasit de cuviinta sa-si recupereze banii platiti pe tratament in natura.

În prealabil postat de horatiu.miron

Probabil Mihnea Dragomir a impanzit satul cu leacuri homeopate, care - evident - n-au functionat si taranii au gasit de cuviinta sa-si recupereze banii platiti pe tratament in natura.

Cred mai degraba ca, vazand casa nelocuita, isi pot permite sa ia ce le trebuie.
Dar la tara nu mai exista politie sau jandarmi?

[gpalama]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Prin 2000 am cumparat o casa batraneasca demolabila in vatra unui sat din Arges. Pretul mi s-a parut incredibil: 1 (una bucata) euro metrul patrat. Cred ca nici in Burkina Fasso nu gasesti teren in mijlocul satului cu 1 euro metrul. La 10 km de Pitesti, la cativa kilometri de autostrada Bucuresti - Pitesti, asfalt pana in poarta, sat fara tigani. Cum sa nu te bucuri ca un copil cand cade peste tine asa o pleasca ? Imi imaginam ca voi mai investi ceva, voi ridica o casa de vacanta, pe urma, la pensie, voi locui acolo. Cateva prime chestii am cumparat, inclusiv o butelie, un frigider. Am adus vesela de la Bucuresti si am lasat-o acolo, ca sa nu ma car cu blidele in fiecare week-end. Si vine week-endul, cumpar carne ca s-o frig "la mine, la tara". Dar nu mai aveam butelie. Suparat, scot carnea din masina ca s-o pun in frigider. Nu mai aveam nici frigider.

Dupa acest episod, taranii hoti din Romania m-au mai furat de cateva ori. De un numar neprecizabil de ori, in jur de 8. Intrau in casa mea ca in casa lor, spargand (in mod fizic) la inceput incuietoarea. Pe urma incuiterile, fiindca dupa fiecare furt mai luam o masura de precautie. Degeaba. Pana la urma, am cedat. Am luat absolut tot din casa, ca sa nu aiba ce fura. M-am deconectat de la curentul electric, fiindca taranii romani sunt in stare sa fure curent electric. Am socotit ca nu mai au ce fura.

Fals. Au gasit sa fure soba. Mi-au luat soba, cu totul. Curatind cu grija placi de teracota, fiindca pe locul sobei am gasit lutul galben al samotei. Fiindca ceea ce cititi prin literatura samanatorist-poporanista de tip "St.O.Iosif" este, dragilor, fabulatie. Or, poate o fi fost adevarat atunci, candva, intr-un timp mitic. In prezent si lasand exceptiile de o parte, taranul roman din majoritatea satelor romanesti are urmatoarele patru insusiri principale: 1) este rau 2) este hot 3) este lenes 4) este prost. Mai rau, mai hot si mai lenes (desi nu mai prost) chiar decat vecinul lui apropiat, taranul bulgar. Si incomparabil cu vecinul lui, taranul ungur. Pe taranul rus, nu l-am cunoscut, nu ma pronunt.

Acuma, as fi foarte fericit sa vand aceasta frumusete de proprietate. O dau cu cat am luat-o: un euro metrul, dintr-un adevarat sat romanesc din partile Argesului, tinut al primilor voievozi munteni. Nici in Burkina Fasso nu gasiti asemenea super-oferta la asemenea super-pret: nu vrea nimeni ? Nu da nimeni un euro pe metrul de pamant sfant al patriei ?

Ai un link/pe privata? Si niste fotografii?

Eu mi-as dori din toata inima o casuta pe undeva.
Cat despre hoti, daca pui niste camere si ii dai pe mana politie o data sau de 2 ori se rezolva, si o sa-ti pazeasca ei casa si or sa o ocoleasca.
Sunt solutii si pentru hoti.