Sfaturi practice pentru casa si gradina de la tara

[aanrra]

În prealabil postat de Miha-anca

Dar, sigur, poate fi vorba de limax scandinav, caruia sa ii placa berea, spre deosebire de cel romanesc, care poate ca prefera tuica... mai stii? :

Acum,fie-mi iertata rautatea!
De limacsi scandinavi nu am auzit,dar nu zic ca nu `or fi,si apoi ma gandesc ca-i frig si rece prin zonele alea si o tuica ar fi numai buna,cum si limacsii de aici ar prefera berea in verile astea caniculare ...glumeam!


Eu cred ca atat melcii cat si afidele,furnicile si alte ganganii au devenit mult mai rezistente.
La fel cum spunea si Zaharia,si eu folosesc la stropiri,zeama bordeleza,zeama de urzici,zeama de tutun,zeama de tutun+sapun de casa, lesie de cenusa,dar cu rezistenta asta a ganganiilor uneori parca nu-i destul.
In anul trecut m-am luptat si cu seceta...gradina e expusa toata ziua la soare.

În prealabil postat de aanrra

Acum,fie-mi iertata rautatea!
De limacsi scandinavi nu am auzit,dar nu zic ca nu `or fi,si apoi ma gandesc ca-i frig si rece prin zonele alea si o tuica ar fi numai buna,cum si limacsii de aici ar prefera berea in verile astea caniculare ...glumeam!


Eu cred ca atat melcii cat si afidele,furnicile si alte ganganii au devenit mult mai rezistente.
La fel cum spunea si Zaharia,si eu folosesc la stropiri,zeama bordeleza,zeama de urzici,zeama de tutun,zeama de tutun+sapun de casa, lesie de cenusa,dar cu rezistenta asta a ganganiilor uneori parca nu-i destul.
In anul trecut m-am luptat si cu seceta...gradina e expusa toata ziua la soare.

Interesant, ca la mine nu sunt atatea ganganii si nici limcsi, desi nu folosesc decat zeama de urzici; si cum am mai spus, compost nou in fiecare primavara.

Ieri am fost la gradina mea din Romania si acolo mi-a spus vecinul ca ei ard frunzele de peste an. L-am rugat sa nu procedeze si cu frunzele mele la fel, ci sa le puna ca prim strat, peste care sa puna pamant. E o operatiune mai grea, pe care eu nu o pot face singura, asa ca ma ajuta el la amenajarea straturilor. Pamantul meu e lutos si nisipos. Putin compost ii va face bine.

Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol? Pana una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am facut analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce nu mi-a reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost.

Adu, Doamne, vreme buna, ca sa ne putem ocupa de gradinarit!

P.S. Te-am iertat! Fii pe pace, aanrra, sau cum te-o chema!

[anita]

În prealabil postat de Miha-anca

Interesant, ca la mine nu sunt atatea ganganii si nici limcsi, desi nu folosesc decat zeama de urzici; si cum am mai spus, compost nou in fiecare primavara.

Ieri am fost la gradina mea din Romania si acolo mi-a spus vecinul ca ei ard frunzele de peste an. L-am rugat sa nu procedeze si cu frunzele mele la fel, ci sa le puna ca prim strat, peste care sa puna pamant. E o operatiune mai grea, pe care eu nu o pot face singura, asa ca ma ajuta el la amenajarea straturilor. Pamantul meu e lutos si nisipos. Putin compost ii va face bine.

Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol? Pana una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am facut analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce nu mi-a reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost.

Adu, Doamne, vreme buna, ca sa ne putem ocupa de gradinarit!

P.S. Te-am iertat! Fii pe pace, aanrra, sau cum te-o chema!

Si cenusa rezultata din arderea frunzelor e un bun ingrasamant .
Nu cenusa din arderea ziarelor care are plumb
Pentru solul lutos solutia este aducerea a catorva carute de pamant bun ,sanatos .Dezavantajul acestui sol argilos este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant

[AlinB]

În prealabil postat de anita

Si cenusa rezultata din arderea frunzelor e un bun ingrasamant .
Nu cenusa din arderea ziarelor care are plumb
Pentru solul lutos solutia este aducerea a catorva carute de pamant bun ,sanatos .Dezavantajul acestui sol este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant

Arderea scade calitatea materialului biologic, defapt il reducere f. mult, practic din material organic (complex) devine cvasi-anorganic.
Care e rostul arderii frunzelor, daca pot putrezi bine mersi pe sol si chiar functiona pe post de ingrasamant altfel?
Ca sa nu mai vorbim si de poluare..

În prealabil postat de anita

Si cenusa rezultata din arderea frunzelor e un bun ingrasamant .
Nu cenusa din arderea ziarelor care are plumb
Pentru solul lutos solutia este aducerea a catorva carute de pamant bun ,sanatos .Dezavantajul acestui sol argilos este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant

Multumesc, Anita. Am inteles. Sunt frunze suficiente pe aici, caci e si padure. Pamantul argilos retine apa si nu o lasa sa se evapore atat de repede. Acum solul este afanat, caci are si nisip. Sa vedem cum va fi cand va da caldura.
E putin cam dificil de adus pamant, caci terenul e in panta, fiind la munte. Dar sper sa rezolv cu compost facut din frunze si resturi de la legumele folosite in gospodarie.

[carmina]

În prealabil postat de Miha-anca

Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol? Pana una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am facut analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce nu mi-a reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost.

Vinetele, da, chiar foarte bine le merge, rasaduri de rosii cu ingrasamant la radacina, salata, spanac, stevie, morcovi, ridichi, pantrunjel verde si leustean, zmeura si alunul de padure au devenit adevarate garduri vii, coacazele si fructele de padure mai greu, dar rezista, vita de vie - tamaioasa, trandafirii si pitici si urcatori, caisul, visinul s-au dezvoltat tare bine si le prieste locul, marul si parul suporta mai greu.

In schimb, castravetii nu - sunt amarui oricata grija as avea de ei, ardeii nu prea rodesc, nici cei grasi, nici cei iuti.
Busuiocul creste extraordinar de frumos!

În prealabil postat de carmina

Vinetele, da, chiar foarte bine le merge, rasaduri de rosii cu ingrasamant la radacina, salata, spanac, stevie, morcovi, ridichi, pantrunjel verde si leustean, zmeura si alunul de padure au devenit adevarate garduri vii, coacazele si fructele de padure mai greu, dar rezista, vita de vie - tamaioasa, trandafirii si pitici si urcatori, caisul, visinul s-au dezvoltat tare bine si le prieste locul, marul si parul suporta mai greu.

In schimb, castravetii nu - sunt amarui oricata grija as avea de ei, ardeii nu prea rodesc, nici cei grasi, nici cei iuti.
Busuiocul creste extraordinar de frumos!

Iti multumesc f mult, Carmina. Voi tine cont de sfaturile tale.
Drept sa-ti spun, nu mi-au iesit niciodata ardeii, nu stiu de ce, orice am facut. Nu le-a mers bine nici in gradina, nici in sera.
Ardeii iuti ii pun in glastra si am chiar si iarna. Toamna tarziu i-am bagat in casa si incepand din februarie au aparut florile, iar acum e plin de ardei iuti, si in continuare apar flori. Glastra am pus-o peste calorifer si la geam, cu multa apa.
Am vazut ca gradinarii fac concursuri de ardei iuti: castigatorul a avut 325 de ardei iuti pe o singura planta, tinuta in glastra in sera.