O posibila contradictie intre notiunile de Rai si Iad

[dobrin7m]

În prealabil postat de bogdan81

Spune dansul undeva ca daca tu iubesti pe fratele tau din iad, nu se poate sa nu te iubeasca si el putin si atunci aceasta iubire, fie si putina, il va scoate din iad.
Dar daca tu il iubesti iar el nu te iubeste?

Nu stiu daca chiar asa spunea sau noi am inteles asa, insa aici intrevad o intelegere a noastra prin prisma gandirii noastre lumesti de schimb a tot si toate. Il iubesc, el simte, si un pic iubeste si el ca schimb, si pentru acest pic de iubire iese din iad. Eu zic ca nu.

In schimb este usurat, si spun Sfintii Parinti ca se poate sa ii fie usurate chinurile, si chiar am citit , nu mai stiu exact dar am sa caut, un exemplu cu cineva scos din iad pentru rugaciunile parintelui sau duhovnicesc.

deci usuratatea chinurilor vine din rugaciunea dreptilor si a sfintilor. Caci rugaciunile pacatosului din iad, sau o eventuala pocainta , este tardiva. Ce putem face noi insine pentru noi este doar aici in acest veac.

Legat de mantuirea demonilor, nu cred in asa ceva. Insa la final, daca dintre ei se smeresc , se fac inger de lumina precum acel exemplu dat de Par. Cleopa. Si ma gandesc ca la final cand scopul lor nu mai exista, acela de pierzare a sufletelor oamenilor, multi demoni se vor smeri. De aceea este necesara iubirea pentru toti. Insa cum spunea Par. Rafail Noica aceasta o poate face doar dreptii sau sfintii ca noi pacatosii, avand oarecare pacate vom putea fi inselati usor de diavol daca ii aratam iubire din mila pentru ei.
Smerenia acelora dintre ei, la sfasitul veacului, va fi insa din libera alegere.

de altfel Sf. Macarie Egipteanul in vedenia sa despre mantuirea sufletelor, spune de cete de diavoli, care umbla impreuna nu singuri tocmai ca sa nu se smereasca intrand printre ingeri si pocaindu-se.