Nascatoare de Dumnezeu ?

[myself00]

În prealabil postat de Nastya

Ea insasi a grait sub insuflarea Duhului Sfant, ca "I-a facut marire. Cel Puternic" si ca de acum "o vor ferici toate neamurile" (Luca 1, 48-49).

For He that is mighty hath done to me great things and holy is His name;

De aici se înțelege: Făcutumi-a lucruri mărețe! Nici de cum mărire.

Din câte știu biblia ortodoxă provine dintr-o versiune King James mai actualizată.

În prealabil postat de myself00

For He that is mighty hath done to me great things and holy is His name;

De aici se înțelege: Făcutumi-a lucruri mărețe! Nici de cum mărire.

Din câte știu biblia ortodoxă provine dintr-o versiune King James mai actualizată.

Doamna,

1. O discutie intre credinciosii care o cinstesc pe Maica Domnului si aceia care NU o cinstesc, este lipsita de sens. Iar pentru credinciosii ortodocsi este chiar pagubitoare, pentru ca, vrand-nevrand, fac pacate.
Dumnezeu sa va ajute sa intelegeti adevarul despre Maica Domnului.


Referindu-ne la Biblie, folosind versiuni diferite, ajungem, firesc, la intelesuri diferite. Deci, din nou, n-are rost sa discutam.
Fiind crestin ortodoxa, folosesc Biblia Sinodala, (versiunea Anania), din care citez de obicei.
Dvs. presupun ca ati citat (in engl.) din versiunea King James.


2. Spuneti dvs.: <<Din câte știu biblia ortodoxă provine dintr-o versiune King James mai actualizată.>>

Aici „stiti” GRESIT.

Desi nu este tematica topicului, va dau cateva mici fragmente referitoare la Bilbia ortodoxa.
Scuze colegilor de conversatie pentru o scurta postare off - toppic.



<<Biblia de la Bucuresti (1688), monument de seama al literaturii culte, a contribuit si la consolidarea unitatii lingvistice, spirituale si culturale a celor ce se exprimau in acelasi grai romanesc; de aceea, aceasta reprezinta pentru limba romana ceea ce a fost Biblia lui John Wyclif pentru englezi, Biblia lui Martin Luther pentru germani, Biblia din Ostrog (1581) pentru lumea slava etc.>> (Preot Profesor Doctor Nicolae V. Dura)http://www.crestinortodox.ro/editori...688-70436.html

<<Biblia de la Bucuresti (1688), cunoscuta si sub numele de Biblia lui Serban Cantacuzino, reprezinta prima traducere integrala a textului biblic in limba romana.
Traducerea a inceput in jurul anului 1682 avand ca surse de plecare: Septuaginta (Venetia, 1687), Biblia sacra polyglotta (Londra, 1653-1657), Vechiul Testament (Nicolae Milescu-Dosoftei, 1662-1668), Noul Testament (Alba Iulia, Simion Stefan, 1648), comparate cu traducerile in limba latina si slavona.
Traducerea a fost efectuata de catre un grup de carturari dintre care mentionam pe Ghermano Nisis si fratii Radu Greceanu si Serban Greceanu si a vazut lumina tiparului sub indrumarea tipografului sef Mitrofan.>>
http://www.tutos.ro/Biblioteca/Biblia/Biblia_1688.php

<<Biblia de la Bucuresti (1688), cunoscuta si sub numele de Biblia lui Serban Cantacuzino, reprezinta prima traducere integrala a textului biblic in limba romana.
Traducerea a inceput in jurul anului 1682 avand ca surse de plecare: Septuaginta (Venetia, 1687), Biblia sacra polyglotta (Londra, 1653-1657), Vechiul Testament (Nicolae Milescu-Dosoftei, 1662-1668), Noul Testament (Alba Iulia, Simion Stefan, 1648), comparate cu traducerile in limba latina si slavona.
Traducerea a fost efectuata de catre un grup de carturari dintre care mentionam pe Ghermano Nisis si fratii Radu Greceanu si Serban Greceanu si a vazut lumina tiparului sub indrumarea tipografului sef Mitrofan.>>


http://www.sfantascriptura.com/biblia_1688.php

<<Ediţia jubiliară din 1988
La 300 de ani de la apariţie, Biblia lui Şerban Cantacuzino a fost retipărită în facsimil şi transcriere la Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române într-o ediţie jubiliară. Iniţiativa a aparţinut patriarhului Iustin Moisescu (1977-1986) şi a fost desăvârşită de patriarhul Teoctist (1986-2007). Comisia de specialişti căreia i s-a încredinţat această lucrare a fost coordonată de acad. Ioan C. Chiţimia († 1989). Ediţia jubiliară a Bibliei de la Bucureşti a fost lansată la Bucureşti, Geneva, Viena şi Tesalonic.>>
http://ro.orthodoxwiki.org/Biblia_de...%C8%99ti_(1688)

<<Ca parte a lumii ortodoxe, poporul român şi-a avut Biblia tradusă tot după Septuaginta.

Cităm pe cele mai importante: Biblia lui Şerban, Bucureşti 1688; Biblia de Buzău, 1854-56; Biblia lui Şaguna (Sibiu), 1856-58.

Dar tot după Septuaginta a fost tradusă şi Biblia lui Bob (Blaj), 1795, pentru uzul greco-catolicilor. Ultima ediţie din marea filiaţie a apărut la Bucureşti în 1914, singura „ediţie a Sfântului Sinod“.

Marea ruptură s`a produs în 1936, odată cu apariţia Bibliei traduse după Textul Masoretic de către Gala Galaction, Vasile Radu şi Nicodim Munteanu. Această opţiune a fost motivată de Galaction prin trebuinţa ca şi noi, ortodocşii, să avem textul folosit de sectele neoprotestante, spre a le putea combate mai uşor!

E de mirare, acum, cu câtă uşurinţă a fost acceptată (sau trecută cu vederea) această motivaţie, deşi patriarhul Nicodim îşi îngăduise, în 1944, un semnal de alarmă. Aşa se face că toate versiunile româneşti ale Vechiului Testament apărute după ediţia Bibliei din 1936 nu sunt decât reluări ale acesteia, cu revizuiri mai mult sau mai puţin importante, mai mult sau mai puţin controlate.

Timp de opt decenii, Biserica Ortodoxă Română nu a mai avut o versiune vechitestamentară după Septuaginta; e motivul pentru care atât Părintele Dumitru Stăniloae cât şi Părintele Dumitru Fecioru, marii noştri traducători din Sfinţii Părinţi şi din literatura filocalică, au fost nevoiţi să-şi extragă citatele biblice tot din ediţia 1914.

Aceasta însă nu înseamnă că Versiunea Ebraică se cere dispreţuită sau ignorată; dimpotrivă, o redactare corectă a textului biblic e de neconceput fără consultarea şi folosirea ei, atât pentru reliefarea unor nuanţe de limbaj, cât mai ales pentru transcrierea numelor proprii ebraice, atât patronimice cât şi toponimice, nume pe care Septuaginta le redă, în cele mai multe cazuri, prin traducerea înţelesului lor (ex.: „Beer-Şeba“ = „Fântâna-Jurământului“ – Fc 21, 31).

E ceea ce facem în lucrarea de faţă. Mai mult, pentru o imagine cât mai completă a mesajului biblic, deosebirile semnificative dintre Septuaginta şi Textul Masoretic sunt menţionate în notele şi comentariile din josul paginii, Versiunea Ebraică fiindu-ne accesibilă prin cele mai bune traduceri occidentale, precum La Bible de Jérusalem (BJ), La Bible traduite par Emile Osty (OSTY), King James Version (KJV) (care însă a folosit şi Septuaginta), Revised Standard Version (RSV), Today`s English Version (TEV), Traduction Oecuménique de la Bible (TOB), dar şi prin ediţiile româneşti din 1936 şi 1938.>>
(Parintele Bartolomeu Anania, Cuvânt lămuritor asupra Sfintei Scripturi, Biblia, versiunea Anania)
http://www.dervent.ro/biblia.php