Este crestineste sa iei chirie?

A doua poezie mi-as dori mult sa o traduc in engleza,desi isi va pierde din profunzime.Mi-a placut foarte mult si as vrea sa o am in varianta bilingva :) Admir oamenii cu un asemenea talant,eu,din respect pt poezie,am renuntat demult sa o masacrez :)

[cezar_ioan]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

A doua poezie mi-as dori mult sa o traduc in engleza,desi isi va pierde din profunzime.Mi-a placut foarte mult si as vrea sa o am in varianta bilingva :) Admir oamenii cu un asemenea talant,eu,din respect pt poezie,am renuntat demult sa o masacrez :)

Păi, Pelerinule, eu zic să îndrăzneşti!
În tinereţe-am scris o carte-întreagă (genocid, aşadar, nu masacru) şi m-am trezit cu ea tradusă în... maghiară!
Fireşte că n-am priceput nimic din ea. Chit că primul meu născut e ungur, după mamă... (Albert îl cheamă, cântă bine la pian, acolo unde-o fi fiind puiul meu purtat de Dumnezeu...)
Şi-am tocmit un traducător, să văd şi eu ce scrisesem în cartea "mea". Şi, când colea, ce să vezi?! Traducerea era mai bună decât originalul!
Şi unde pui că m-au mai şi plătit boiereşte!!! Dumnezeu să-i înţeleagă şi pe grofii ăştia...:)

Aşa că îndrăzneşte, te rog, precum şi eu îndrăznesc iarăşi să fructific acest prea-lung off topic când, cu cereri de iertare către forumişti şi cu promisiunea că mă opresc aici, uite ce ieşi mai adineuri, încurajat de gestul tău binevoitor (şi de tăcerea blândă-a lui N.Priceputu):

[cezar_ioan]

Acum Tu eşti. Şi-mi pare că nu Eşti...
Un saltimbanc îmi pari, închipuit,
Sforar neîntrecut în dulci poveşti.
Şi nu Te-aş crede, de n-ai fi murit!

Îmi şade mintea, proastă, de-o atingi
Cu meşteşugul Tău neîntrecut.
În lacrimile mele Te prelingi,
Când din preaplin, când, parcă, ne-născut...

În rug mă pui, să-Ţi ard cum numai paiul
Şi gros buştean, mă laşi, să umezesc.
M-ai năimit cu fluierul şi naiul
Ca din ţurloaie, zilnic, să-ţi doinesc.

Dar vino, Doamne! şi înalţă-n mine
În plin nimic ce-a plâns pân-a-nflorit
Veninul dulce-al mierii, de albine.
Şi spune-mi iar: "Sunt Viu!", deşi-ai murit...

Că Tu, de nu-mi eşti Viu: de ce trăiesc?
Că de n-auzi: O, Doamne, cui doinesc?

Ai înflorit în parcuri corcoduşii...
Te rog să-mi torni ulei în clanţa Uşii!



20.04.2013 Bucureşti
Prietenilor mei, forumiştilor tuturor!