Ortodoxia si ecumenismul

[cezar_ioan]

În prealabil postat de antiecumenism

-in primul rand este indiferenta de a fii informat,ignoranta poate,asta nu te face ecumenist ci indiferent fata de o problema grava la ora actuala in Biserica:ecumenismul satanic
-deci oamenii trebuie informati sii trebuie sa se informeze singuri despre erezia ecumenista
-de ex N.Priceputu zice ce tot trambitam atat pe aici (cand eu unul cel putin am dat citate din sfinti si duhovnici si am postat linkuri catre conferinte antiecumeniste tocmai ca oamenii sa se informeze) si mai a afirmat ca el s-ar ruga si cu eterodocsii daca ar fi credinciosi,cu fapte...

Canonul 10 al Sfintilor Apostoli – „Daca cineva s-ar ruga, chiar si in casa cu cel afurisit (scos din comuniune) acela sa se afuriseasca.’”

-si el zice ca nu conteaza rugaciunile in comun cu ereticii...l-am intrebat daca s-ar ruga cu protestantii-care nu cred in Maica Domnului,icoane,sfinti..-si nu a raspuns.

-părintele Theodoros Zisis, este unul dintre cei mai buni profesori, recunoscuţi la nivel internaţional, care excelează încă din tinereţe în domeniul Sfintei Scripturi şi al Literaturii Patristice, o personalitate proeminentă şi o prezenţă contemporană a Teologiei Patristice, un eminent autor al unei mulţimi de scrieri cu conţinut teologic şi duhovnicesc, un simbol al rezistenţei clerului şi poporului împotriva decadenţei morale şi a abaterilor de la credinţa ortodoxă, un preot păstrător al Tradiţiei, cu o foarte mare şi importantă slujre şi contribuţie în Biserica Ortodoxă, prin participarea sa ca reprezentant atât al Patriarhiei Ecumenice, cât şi al Bisericii Eladei la dialogurile teologice ale Bisericii Ortodoxe cu ereticii romano-catolici (papistaşi) şi protestanţi.

Zice părintele Theodoros Zisis in conferinta: Pr.Theodor Zissis-''Edictul de la Mediolan si Conceptul de Toleranta Religioasa''Partea 2/4-CTA-2013:
http://www.youtube.com/watch?feature...=-Yp3FgeOKow#!

“Daca credinta este batjocorita de erezia ecumenista nu numai clericii si monahii trebuie sa vorbeasca impotriva ecumenismului dar si mirenii,credinciosii.”


Sfantul Teodor Studitul (+826) „Atunci cand Credinta e primejduita, porunca Domnului este de a nu pastra tacere. Daca e vorba de Credinta, nimeni nu are dreptul sa zica: „Dar cine sunt eu? Preot, oare? N-am nimic de-a face cu acestea. Sau un carmuitor? Nici acesta nu doreste sa aiba vreun amestec. Sau un sarac care de-abia isi castiga existenta? … Nu am nici cadere, nici vreun interes in chestiunea asta. Daca voi veti tacea si veti ramane nepasatori, atunci pietrele vor striga, iar tu ramai tacut si dezinteresat?”

-deci trebuie in primul rand o respingere a ecumenismului si a ereziilor si dupa aceea chiar marturisirea ortodoxiei si afirmarea adevarului si combaterea ecumenismului.

-deci noi -antiecumenistii-cred ca asteptam ca toti sa fie informati asupra ereziei ecumeniste,si dupa aceea sa o respinga prin cuvant,din suflet pt ca au inteles ca este erezie; trebuie sa fiim sfinti ca sa marturisim ca ecumenismul este erezie si produsul masoneriei ?

Nu ştiu de ce nu ţi-a răspuns N.Priceputu. (o variantă ar fi că l-ai prins: e mason, în secret!...:))
Dar, aşa cum îl cunosc eu, a făcut-o probabil ca să nu işte noi dispute şi revărsări de neînţelesuri. A făcut-o grijuliu faţă de atmosfera de pe forum, ca să nu alimenteze noi valuri de intoleranţă.
A tăcut, cred eu, din prudenţă şi înţelepciune, sacrificînd temporar satisfacerea unei curiozităţi sau nevoi, pentru păstrarea unei atmosfere de calm şi reflecţie.
Ştiu sigur că nu a trecut peste cuvântul tău, nu a neglijat intervenţia ta. Ştiu că a cugetat şi cugetă cum să-ţi răspundă mai bine astfel încât să fie folositor şi ţie şi lui şi tuturor.
N.Priceputu a răspuns deja la multe, foarte multe probleme delicate puse pe topic, aşa încât întrebările tale au deja un răspuns, fie şi diseminat printre altele pe teme conexe.

Nu cred că e cazul să aştepţi vreo răsturnare de la cele ortodoxe din partea lui N.Priceputu. În cel mai rău caz, de nu cumva acesta e chiar cazul cel mai bun, va tăcea aşteptînd să aibă oarecare temei clar că vorba lui nu se abate de la Calea Dreaptă. Va prefera să tacă atâta vreme cât nu va căpăta convingerea că scrie un lucru adevărat, bun, folositor.
Sunt multe feluri de a-ţi arăta iubirea compătimitoare... Uneori tăcerea tocmai asta înseamnă... Nu ai văzut că mângâierea este mută deseori? Şi cât de multe "vorbeşte"...:)

Mulțumesc, Cezar, pentru cuvântul (prea) bun. Este adevărat, n-am vrut să stârnesc un scandal mai mare. Mulți, între care și Cătălin, știu confesiunea părinților mei și faptul că locuiesc, acum, cu ei. Stau, prin urmare, la masă cu ei, și-I mulțumim lui Dumnezeu împreună pentru darurile de fiecare zi.
Alții n-ar face asta, probabil. Nu mă tem că voi fi numit ecumenist pentru asta; deja m-am obișnuit. Însă am explicat pe topicul pe care tocmai l-am deschis ce anume e supărător în cuvântul ăsta.

Un alt motiv pentru care n-am răspuns este faptul că nu reușesc să am un dialog veritabil cu antiecumenism. Avem discursuri paralele. Nu este atent sau nu-l interesează ceea ce scriu, dându-mi ca răspuns sumedenie de citate, când eu aștept o raportare personală. Îmi face impresia că anumite cuvinte-cheie din mesajele mele îi declanșează o reacție de apărare sau/și de contraatac, ascunzându-se de fiecare dată sub blindajele infailibile confecționate din predicile sau scrierile unor călugări prestigioși.
Nu reușesc, prin urmare, să ajung la inima lui.

[antiecumenism]

În prealabil postat de N.Priceputu

Un alt motiv pentru care n-am răspuns este faptul că nu reușesc să am un dialog veritabil cu antiecumenism. Avem discursuri paralele. Nu este atent sau nu-l interesează ceea ce scriu, dându-mi ca răspuns sumedenie de citate, când eu aștept o raportare personală. Îmi face impresia că anumite cuvinte-cheie din mesajele mele îi declanșează o reacție de apărare sau/și de contraatac, ascunzându-se de fiecare dată sub blindajele infailibile confecționate din predicile sau scrierile unor călugări prestigioși.
Nu reușesc, prin urmare, să ajung la inima lui.

-eu cand am postat impotriva ecumenismului m-am referit in general la erezia ecumenista
-ma intereseaza ce scrii dar vad ca pe tine nu te intereseaza ce zic marii duhovnici si sfintii care sunt impotriva ecumenismului si care zic ca si noi trebuie sa fim antiecumenisti si sa marturisim ca ecumenismul este erezie
-am un prieten care a fost protestant si s-a botezat ortodox cu ani in urma si e casatorit in Biserica ortodoxa,are si 3 copii ,se duce numai la ortodocsi,a citit din sfinti si duhovnici si a inteles ca ecumenismul este erezie
-sta separat de parinti dar cand ii viziteaza nu stiu daca discuta probleme de credinta [parintii ma gandesc ca s-au obisnuit cu faptul ca el e ortodox acum] dar oricum in mintea si sufletul lui a inteles ca ortodoxia este dreapta credinta si a inteles ca ecumenismul este erezie.

[Parascheva16]

Parintele Teodoros Zisis la Capidava

Dansul a luat parte la dioaloguri. Poate intereseaza pe cineva ce are dansul de spus.


http://www.youtube.com/watch?v=k2TBCgeWGFY#at=602


Mai multe:

Omilia parintelui Theodoros Zisis din 29 mai 2013 (Constanta, Catedrala Arhiepiscopala)

http://www.youtube.com/watch?v=xjzTeBPCRJ0


Pr Theodoros Zisis - Conferinta din 29 mai 2013 (Man Sf Ioan Casian) - partea 1 din 3

http://www.youtube.com/watch?v=Tl16eeZgp7s#at=93

Anul 2015 ne va aduce cel de-al 8. Sinod ecumenic: http://www2.inbox.com/search/results...s&lt=3&iwk=293

[AlinB]

Vezi ca ai dat un link aiurea.

Cel de al 8-lea sinod se anunta cu ani buni in urma.
Nici macar nu se stabilise o data si cei gen apolo-saccsiv deja postau "profetii" cum ca o sa fie unul anti-ortodox, satanic, blabla.

Ioane,imi pare tare rau,stiu ca te voi dezamagi,dar in ultimul timp nu prea mai cred in comuniunea oamenilor.As vrea sa te mint frumos dar realitatea mi-ar narui demersul.As avea multe de spus ca sa-mi justific afirmatia dar,ciudat,tot de la o vreme nu mai simt nevoia sa justific mereu ceea ce spun sau ceea ce cred,intr-o lume a singuratatii colective si nevrozelor.Pur si simplu ma uit detasat si putin distrat,nu neaparat profund sau analitic,la tot ce se intimpla in jurul meu.Marea majoritate a subiectelor imi par foarte straine si departate,nu mai tresalt deloc la ele.Cred ca sunt excesiv de introvertit :) Stii ca exista un punct,o limita,in care nu mai simti nevoia sa spui aproapelui tau ceva? Pur si simplu te uiti la el ca la ceva,sau cineva,asemanator cu tine,din care intelegi multe si nimic.Simti o comuniune stranie cu el,fara cuvinte,greu de definit,cuvintele provoaca mult zgomot cand sunt date de demonii interiori ai fiecaruia de peretii vietii noastre.Au un zgomot spart,difuz,neclar,ascutit si obositor.Lumea poate ajunge sa te oboseasca foarte tare,cateodata nu este rau sa stai putin deoparte ca sa poti respira.O lume nebuna si noi actori pe scena ei... :)

[cezar_ioan]

Bine, dar dacă nu mai căutăm comuniunea şi nu încercăm să o alimentăm: ce alternativă mai bună ne rămâne?
Însingurarea, detaşarea, poate că au rostul lor, o vreme. Dar mai apoi, când s-au mai limpezit apele, cred că tot la comuniune tragem, ca-într-un han.
Comuniune e Sânul Sfintei Treimi, iar noi suntem după chipul lui Dumnezeu. Să râvnim, aşadar, mai departe la asemănare. Altceva mai bun nu găsesc, chiar dacă uneori ne risipim şi zăpăcim, ne înciudăm, ne supărăm unii pe alţii. Avem uneori prea multă apetenţă pentru dispute de dragul disputelor. Interpretăm prea mult, prea neatent. Suntem mereu grăbiţi, în iureş. Avem şi necazuri, ce-i drept, unele care par insuportabile.
O să ne treacă, prin Harul Domnului!

P.S. M-ai făcut, Pelerinule, să îmi amintesc de o foarte frumoasă carte a lui Eugen Ionesco: "Însinguratul". N-am mai recitit-o de peste 20 de ani... Cred că e vremea să o reiau, probabil voi descoperi alte nuanţe, câtă vreme nu mai sunt puştiul teribilisto-rebel şi cugetătorul agnostic de atunci...:) Pe coperta 4, îmi amintesc, Ionescu spune că lumea, privită detaşat, cumva de la mansardă, pare întotdeauna absurdă. Spunea şi Noica, nimerindu-se la geamul unei cârciumi, cândva, că privită de la fereastră lumea cârciumii îi părea cu totul de neînţeles, absurdă...
Ştiu şi eu, probabil privită de departe, de la geamul cuvintelor forumistice, precum prin vitralii ameţitoare, lumea Bisericii pare de neînţeles uneori, absurdă... Sunt doar imagini, jocuri psihologice ale minţii şi inimii noastre vulnerabile, cred. Harul Duhului însă, mângâindu-ne, dă la o parte simţământul înstrăinării şi izolării. Radicalismul păleşte, omul capătă simţire înţelegătoare, râvna rugăciunii revine, lacrimile curg iarăşi, şuvoi şi iată, treptat, lumea e iarăşi blândă şi bună. Lumea din inima noastră, mai întâi.

Cand am citit ,,Jurnalul de la Paltinis"visam sa stau pe o stanca in furtuna lumii si sa observ cumva stoic si detasat zbaterea colectiva.Intre timp mi-a trecut,mai ales dupa ce am citit scrisoatea lui Noica catre fiul sau, numita ,,Scrisoare catre Rafail".Ai un suflet bun Ioane,cum vrei sa pui tu pansament pe rani.Dumnezeu sa-ti rasplateasca pe masura.