Depresia-abordare religioasa

[laurastifter]

Domnule profesor, vă mulţumesc mult pentru explicaţii şi lămuriri.
Într-adevăr, mă impresionează profund, în mod negativ, ideea că unii dintre semenii mei sunt privaţi de libertate doar pentru că suferă de probleme psihice. De exemplu, am cunoscut recent o tânără de aprox. 30 de ani, foarte bolnavă psihic (suferă de schizofrenie, din câte ştiu... Oricum, e foarte dificil să comunici cu ea), care a fost internată la psihiatrie şi am aflat că a fost ţinută încuiată. M-a impresionat profund, mai ales că fata aceea, sărmana de ea, nu cred că ar fi putut reprezenta aşa, un pericol public... şi nu înţeleg de ce sunt privaţi de libertate aceşti semeni ai noştri lipsiţi de apărare... Nu-i suficient că sunt bolnavi, de ce să mai aibă parte şi de alte suferinţe?... Dvs vorbeaţi despre pacienţi periculoşi, agresivi, care i-ar ataca pe ceilalţi. Aceştia da, îmi pare justificat să fie închişi, până când îşi revin măcar parţial. În schimb, cei care nu le-ar putea face rău celorlalţi (aşa cum este bolnava pe care am cunoscut-o)?... Aceştia de ce, oare, sunt trataţi aşa?...
M-a surprins în mod deosebit, citind primul dvs mesaj, faptul că cei mai mulţi dintre cei internaţi la psihiatrie nu sunt "nebuni" (în sensul în care se foloseşte, în limbajul comun, acest cuvânt), ci suferă de depresii, de diverse fobii etc. Nu ştiam asta. În această privinţă, am o singură nedumerire: de ce oare aceştia nu sunt trataţi acasă?
Şi încă ceva: sunt duşi la spital cu forţa, sau se internează ei în mod liber, considerând că astfel vor fi trataţi mai bine?
Încă o dată, vă mulţumesc mult pentru mesajele pe care mi le-aţi scris; mi-aţi explicat foarte multe lucruri pe care nu le ştiam.
Hristos în mijlocul nostru!

Cu deosebită preţuire,
Laura Stifter

Ioane foarte interesant ce ai postat,deseori am sentimentul ca acest gen de discutii sunt cumva,culpabil,marginalizate,oamenii se cam feresc de aceste realitati mai putin stiute.Oricum rugaminte:exista un film numit ,,Shutter Island"care ar avea o legatura cu analiza ta,poate il poti vedea si sa-i faci o mica caracterizare,cum vezi tu profesional situatia din film si mai ales replica din final.Multumesc,numai bine.

[laurastifter]

În ultimul dvs mesaj, aţi menţionat încă o categorie de bolnavi psihic, pe care-i socotiţi, pe bună dreptate, drept cei mai preiculoşi nebuni şi despre care aţi scris: "Uneori aceşti nebuni conduc centre de educaţie, comunităţi şi chiar naţiuni".
Întrebarea mea, pentru atunci când veţi avea suficient timp la dispoziţie de a răspunde, ar fi următoarea: cum îi putem recunoaşte? Pentru că dvs, ca specialist în psihologie, le-aţi detecta imediat maladia, dar noi, cei neavizaţi în domeniul psihologiei sau în cel al psihiatriei, ne-am putea lăsa mai uşor manipulaţi, având în vedere faptul că aceste persoane pot fi şi extrem de intelgente, cu un dar oratoric greu de egalat şi cu o uimitoare capacitate de a-şi disimula nebunia. Hitler a fost ales, iniţial, în mod cât se poate de democratic şi... ştim prea bine ce-a urmat.
Desigur, atunci când suntem în situaţia de a oferi unei persoane o responsabilitate asupra altora (de exemplu, o funcţie politică), este necesar, absolut necesar să fim toţi "psihologi" într-un anumit sens, să-i detectăm în mod intuitiv pe cei care se încadrează în categoria pe care aţi menţionat-o. Totuşi, cunoaşterea clară a câtorva criterii de analiză, a câtorva semne distinctive ale acestor persoane cred că ne-ar fi de mare ajutor în luarea deciziilor.
Aşadar, prin ce anume se caracterizează nebunii aceştia? Care sunt acele simptome negative despre care vorbeaţi?
Ştiu că dvs, având un program atât de încărcat (familie, carieră, studii ş. a. m. d.), nu veţi putea răspunde imediat unei astfel de întrebări. Totuşi, am postat-o, nădăjduind că veţi dori să-mi oferiţi câteva explicaţii în acest sens, DOAR ATUNCI CÂND VEŢI AVEA TIMP. :)
Hristos în mijlocul nostru!

[AlinB]

În prealabil postat de laurastifter

În ultimul dvs mesaj, aţi menţionat încă o categorie de bolnavi psihic, pe care-i socotiţi, pe bună dreptate, drept cei mai preiculoşi nebuni şi despre care aţi scris: "Uneori aceşti nebuni conduc centre de educaţie, comunităţi şi chiar naţiuni".
Întrebarea mea, pentru atunci când veţi avea suficient timp la dispoziţie de a răspunde, ar fi următoarea: cum îi putem recunoaşte? Pentru că dvs, ca specialist în psihologie, le-aţi detecta imediat maladia, dar noi, cei neavizaţi în domeniul psihologiei sau în cel al psihiatriei, ne-am putea lăsa mai uşor manipulaţi, având în vedere faptul că aceste persoane pot fi şi extrem de intelgente, cu un dar oratoric greu de egalat şi cu o uimitoare capacitate de a-şi disimula nebunia. Hitler a fost ales, iniţial, în mod cât se poate de democratic şi... ştim prea bine ce-a urmat.

Intrebarea este o gluma?
Pari totusi o persoana inteligenta si cu un sistem moral, intrebarea pusa n-ar trebui sa fie o sarada dificila.

Sau ar trebui reformulata la modul: cum ar putea omul mediocru sa aiba acest discernamant?
Ei bine, raspunsul e simplu: nu poate.

[laurastifter]

În prealabil postat de AlinB

Intrebarea este o gluma?
Pari totusi o persoana inteligenta si cu un sistem moral, intrebarea pusa n-ar trebui sa fie o sarada dificila.

Sau ar trebui reformulata la modul: cum ar putea omul mediocru sa aiba acest discernamant?
Ei bine, raspunsul e simplu: nu poate.

Doamne ajută!
"Pari totusi o persoana inteligenta si cu un sistem moral..."
Mulţumesc pentru aprecieri. :)
Sunt de acord cu dvs în privinţa faptului că, în majoritatea cazurilor, o persoană cât de cât inteligentă şi cu simţ critic poate discerne între un politician sănătos şi unul cu probleme... Am în minte exemple şi din viaţa politică românească de astăzi, dar evit să le menţionez, evit să fac politică pe un forum religios şi pe un topic care n-are nici o legătură cu politica.
Totuşi, domnul profesor vorbea despre cazuri care sunt foarte dificil de detectat... Vor fi existând şi din acestea, să fim smeriţi... Poate că există şi persoane atât de inteligente, încât să-şi poată masca uimitor de bine intenţiile reale şi să disimuleze, să pară chiar creştini (mai ştii?).
De aceea am postat întrebarea.
Cum îi recunoaştem în aceste cazuri?
Gândiţi-vă la exemplele atâtor intelectuali şi creştini autentici din perioada interbelică, seduşi - într-un mod inexplicabil din perspectiva mentalităţii noastre actuale - de către mişcarea legionară. N-au putut detecta extremismul. De ce?...

[AlinB]

În prealabil postat de laurastifter

Am în minte exemple şi din viaţa politică românească de astăzi, dar evit să le menţionez, evit să fac politică pe un forum religios şi pe un topic care n-are nici o legătură cu politica.

In ceea ce priveste politicienii, desi unele din deciziile lor ne duc cu gandul la incompetenta sau mai mult, probleme de natura psihica, nu prea cred ca este cazul.
In politica lucrurile sunt strict tinute sub control si ceea ce se intampla este de cele mai multe ori ca la teatrul de papusi.
Suntem fascinati de spectacol, atat de mult, incat uitam de cei care trag de sfori.

Totuşi, domnul profesor vorbea despre cazuri care sunt foarte dificil de detectat... Vor fi existând şi din acestea, să fim smeriţi... Poate că există şi persoane atât de inteligente, încât să-şi poată masca uimitor de bine intenţiile reale şi să disimuleze, să pară chiar creştini (mai ştii?).

Da, exista, oricine se poate inseala dar asta de obicei se intampla din cauza dorintei.
Da, dorinta de a obtine ceva, material, social, etc. si cu cat iti doresti mai mult cu atat esti mai orb la ceea ce este celalat dispus sa ofere de fapt.
Putini respecta politica pasilor marunti in relatiile cu necunoscutii, insa surprize neplacute pot veni si din parea celor care ii stii (nu cunosti, de fapt) de ani de zile.

Prudenta, mai ales in relatiile care implica si o latura financiara, este recomandata.
De altfel, e o chestie de igiena relationala, sa nu amsteci prieteniile cu banii, decat daca sunt bani la care eventual poti renunta fara regrete.

Gândiţi-vă la exemplele atâtor intelectuali şi creştini autentici din perioada interbelică, seduşi - într-un mod inexplicabil din perspectiva mentalităţii noastre actuale - de către mişcarea legionară. N-au putut detecta extremismul. De ce?...

Pana la asasinatele politice, ML nu i se poate reprosa mare lucru (decat poate antisemitismul), ba chiar dimpotriva, cred ca poate fi un model de mobilizare politica si spirit de sacrificiu.

Cred ca oamenii cu simt moral si crestini autentici au dat inapoi in momentul in care si-au dat seama ca ML si-a insusit crima (desigur, ascunsa sub frumoase nume si lozinci) ca instrument politic si ideologic.

Daca n-au facut-o atunci, au platit mai tarziu cand si-au dat seama, pe pielea lor (la propriu) ca nu cu sabia fizica se taie raul din radacina, ci cu altfel de sabie si lucrurile se schimba in jurul tau, pornind mai intai de la tine.

Eu cred ca un simt moral bine exersat, cu credinta autentica in Dumnezeu, te poate feri de inselare, mai mult nu ai nevoie.

[AlinB]

În prealabil postat de laurastifter

De exemplu, am cunoscut recent o tânără de aprox. 30 de ani, foarte bolnavă psihic (suferă de schizofrenie, din câte ştiu... Oricum, e foarte dificil să comunici cu ea), care a fost internată la psihiatrie şi am aflat că a fost ţinută încuiată. M-a impresionat profund, mai ales că fata aceea, sărmana de ea, nu cred că ar fi putut reprezenta aşa, un pericol public... şi nu înţeleg de ce sunt privaţi de libertate aceşti semeni ai noştri lipsiţi de apărare... Nu-i suficient că sunt bolnavi, de ce să mai aibă parte şi de alte suferinţe?... Dvs vorbeaţi despre pacienţi periculoşi, agresivi, care i-ar ataca pe ceilalţi. Aceştia da, îmi pare justificat să fie închişi, până când îşi revin măcar parţial. În schimb, cei care nu le-ar putea face rău celorlalţi (aşa cum este bolnava pe care am cunoscut-o)?... Aceştia de ce, oare, sunt trataţi aşa?...

Sunt mai multe variante de raspuns, la mintea cocosului:
1. Nu e atata de linistita cat pare in momentul in care nu are crize profunde (sau se afla sub medicamentatie)
2. Nu neaparat poate face rau altora, isi poate face siesi rau, nu doar prin tentative de sinucidere ci chiar si prin simplul, derizoriul gest de a pleca de sub supraveghere.
3. Abuzul personalului medical? Greu de facut o afirmatie certa in acest sens.

M-a surprins în mod deosebit, citind primul dvs mesaj, faptul că cei mai mulţi dintre cei internaţi la psihiatrie nu sunt "nebuni" (în sensul în care se foloseşte, în limbajul comun, acest cuvânt), ci suferă de depresii, de diverse fobii etc. Nu ştiam asta. În această privinţă, am o singură nedumerire: de ce oare aceştia nu sunt trataţi acasă?

Pentru ca depasesc capacitatea celor din jur de a acorda asistenta.
Schizofrenicul in perioadele de criza majora, rezista de cele mai multe ori la tratament, invocand nu de putine ori scenarii paranoice (este o persoana importanta, incearca sa fie controlat, otravit, etc)