Sarutul icoanelor e obligatoriu in Biserica Ortodoxa ???

[AlinB]

În prealabil postat de guardian knight

Chiar daca icoanele se pot cinsti fie in biserica, fie in casa omului, si se pot privi cu placere ,respect si evlavie,totusi actul fizic de a saruta materialul care reprezinta suportul icoanei mi se pare totusi o exagerare usor bigota !

Pentru ca perspectiva ta asupra credintei este una strict "estetica", distanta, cu alte cuvinte nu esti un crestin practicant in adevaratul sens al cuvantului.

Acum nu inseamna ca toti cei care saruta icoanele o fac dintr-o profunda evlavie si credinta autentica - pentru unii este un gest reflex de imitatie sau conformism social, dar poate spre norocul tau (si nefericirea ei) prietena ta este in categoria celor care o fac din motivele bune.

Si,cum am mai spus, mi se pare ca exista in acest comportament un risc destul de periculos de a fi incalcata porunca a 2-a a Decalogului !

Pentru ca iarasi, nu cunosti invatatura ortodoxa ci doar varnta sectara, superficiala a interpretarii Scripturii.

De ce, sa ne priclitam noi mantuirea,riscand sa calcam una dintre porunci,doar din dorinta bigota si "babeasca " de a saruta materialul icoanei ???

Cred ca riscul este mult, mult mai mare de partea celor care gandesc altfel.

Ce atigere grava credintei, si ce pacat revoltator ,ne facem daca, suntem mai retinuti in privinta sarutarii icoanelor,insa in schimb ne straduim sa si aplicam cele 10 porunci prin fapte bune in realitatea concreta,si sa nu ramanem la un ritualism bisericesc steril ???

Pai iti pot raspunde la intrebarea asta printr-o intamplare reala.
Imi spunea cineva ca "el nu e de acord cu mersul la biserica, ca a discutat el cu niste preoti cu functii si i-au spus ca important e sa-l aiba pe Dumnezeu in inima si ca asta pune in practica, in tot ce face il are pe Dumnezeu in gand"
Peste doar cateva ore, mi-a si demonstrat cum intelege lucrul asta: Fiind la o slujba de pomenire pentru socrul sau, cativa tigani au venit si ei la inmormantare, crezand probabil ca vor obtine ceva de pomana, nestiind ca pomana este planuita pentru mai tarziu si cu invitatii exclusiviste (rude, prieteni). Ei bine, nu stiu cum s-a impiedicat de un tigan din asta, si a si dat drumul la gura.. Te las pe tine sa ghicesti cat era Dumnezeu de prezent acolo.

Nu cred, sunt sigur ca si tu esti un bun exemplu in sensul in care mentalitatile de genul asta produc "credinciosi".