Biserica si Psihologia

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de AlinB

Vezi tu Ionut, sunt pacate subtile, dar grave, la care nici constiinta ta, nici duhovnicul nu te pot ajuta (decat daca e foarte inainte-vazator sau experimentat), indiferent de cat de des te impartasesti.
Adu-ti aminte de 1Corinteni 11:27-32.

Care ar fi acel păcat grav de care eu nu-mi dau seama și care este opritor de la primirea Împărtășaniei?

[AlinB]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Care ar fi acel păcat grav de care eu nu-mi dau seama și care este opritor de la primirea Împărtășaniei?

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nia-82066.html

-Am vorbit de rau pe mai marii mei si pe drept si pe nedrept

Ne consideram vrednici a fi premianti la matematici speciale si ratam tabla inmultirii.

[Florin-Ionut]

Alin,

În prealabil postat de AlinB

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nia-82066.html

-Am vorbit de rau pe mai marii mei si pe drept si pe nedrept

Dacă două persoane nu cad de acord asupra unei idei, pot apela la un juriu profesionist - Sfinții, verdictul final fiind dat de cel mai drept Judecător Care știe absolut toate detaliile problemei. Vom vedea la sfîrșit ce va zice Hristos.

Presupunînd că ai dreptate și am păcătuit, să-mi fie cu iertare. Și promit înaintea Bisericii să nu repet vorbirea negativă gratuită la adresa clericilor, ca să nu mai cauzez discuții smintitoare pe tema asta.

Dacă am păcătuit, acest gen de cădere este într-adevăr subtil, cum zici, dar nu este unul atît de grav ca să mă oprească să merg duminică să mă împărtășesc fără spovedanie. Nu e vorba de o patimă a cuvintelor grele cum ar fi de exemplu minciuna intenționată cauzatoare de mult rău (mărturiile false), cu consecințe urîte de tot sau batjocura repetată la adresa oricui sau ereziile.

Acum văd bine că manifești o grijă datorită hotărîrii de a mă împărtăși sistematic. Da, cunosc textul la care m-ai trimis pe care dacă l-am citi separat de orice alt citat din N.T. și comentariu din S. Tradiție referitor la Împărtășire, s-ar părea că numai Sfinții ar avea voie să se apropie de Potir. Nu e așa deoarece:

1. Împărtășania ni se dă chiar spre iertarea păcatelor. Care dintre ele? Sfîntul Apostol Ioan ne zice că păcatele sînt de moarte și celelalte. Nu ne dă o listă însă. Înțelegem totuși că există păcate grave și comune, cotidiene, obișnuite. Primele se pot deduce din textele Sfinților Părinți cum ar fi povățuirile de la sfîrșitul Liturghierului sau cele date în Molitfelnic sau alte scrieri asemenea. Sînt lucruri josnice pe care un creștin obișnuit nu le comite cu ușurință. Celelalte mai ușoare rămîn tot în clasa păcatelor împotriva cărora trebuie să luptăm constant, dar în care cădem relativ des. Oricărora dintre ele, cum ar fi de exemplu minciunii sau lăcomiei la mîncare sau mîndriei trebuie să le stăm împotrivă și, dacă păcătuim, prin rugăciunea cu credință ne sînt iertate. Dacă le acceptăm însă ca fiind cumva ”normale”, ele devin repede patimi care cer neapărat intervenția duhovnicului prin Spovedanie.

2. Vrednicia care ni se cere aici bate: să ne străduim să ducem o viață curată de infracțiunile din seria celor cauzatoare de moarte, ca să putem cuteza în primul rînd să ne numim creștini ortodocși și apoi să îndrăznim a ne apropia cu conștiința curată de Biserică - Trupul Lui Hristos. Dacă vom identifica vrednicia cu sfințenia, comitem una greșealile:

- ori ne considerăm Sfinți care nu au păcate, deci cumva demni de părtășia cu Hristos - ceea ce e mîndria sub forma ei cea mai de urîtă Lui Dumnezeu
- ori credem că după Spovedanie sîntem 100% puri de orice păcățel, deci ”vrednici”, și iată cum cu ”vrednicie” îndrăznim de cîteva ori pe an să ne împărtășim.

3. Creștinii primelor veacuri s-au împărtășit de fiecare dată. Au fost ei cu toții vrednici, adică au dus o viață perfectă, lipsită de orice păcat? Sau s-au spovedit ei înainte de fiecare Împărtășire?

4. Toți Sfinții care au scris pe acest subiect au recomandat Împărtășirea cît mai deasă. Puțini vorbesc și despre Spovedania obligatorie înainte, înainte de secolul 19. Oricum, ideea este că nimeni dintre ei nu face diferența dintre preoți, mireni, călugări sau pustnici cînd se pronunță cu recomandări sau cînd poruncesc chiar să ne împărtășim, indiferent de condiții. Deci ceea ce e valabil pentru preoți e valabil și pentru simplii credincioși.

5. Sfînta Liturghie are ca obiect prefacerea Darurilor și ca scop Împărtășirea creștinilor. Rugăciunile, citirile, predicile au rolul de a curăți și de a încuraja creștinii, da, dar nu de asta Se jertfește Hristos nevăzut pe Altar, ca noi să cîntăm și să ne rugăm în jurul acestui eveniment, ci pentru ca noi toți să ne cuminecăm cu El. Toți, nu doar clericii și vreo cîțiva copii.

6. Canoanele Sfinților Apostoli afirisesc pe oricine participă la Liturghie și refuză Împărtășania fără să aibă motiv serios de a nu se apropia la invitația preotului. Oricît ar încerca să răstălmăcească o serie de teologi sau comentatori Canonul 9 Apostolic, el ne obligă pe toți să ne cuminecăm, cu foarte mici excepții.

Ar mai fi și altele de zis, dar mai avem timp și altădată.

Ne consideram vrednici a fi premianti la matematici speciale si ratam tabla inmultirii.

Înainte de tabla înmulțirii se învață adunarea. Adunarea noastră întru Hristos, într-un singur Trup care formează Biserica. Și condițiile ca s-o facem sistematic, săptămînal nu sînt practic imposibile, cum am fost învățați.

Și să ne fie clar: nimeni nu e vrednic, căci dacă se consideră așa, atunci nu are ce căuta la Potir. Toți sîntem păcătoși și nevrednici, indiferent cu cît timp ne-am mărturisit înainte.

[Decebal]

În prealabil postat de AlinB

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nia-82066.html

-Am vorbit de rau pe mai marii mei si pe drept si pe nedrept

Ne consideram vrednici a fi premianti la matematici speciale si ratam tabla inmultirii.

Ce mai faci, domnu Alin? Ai venit iar să ne arăţi cât eşti matale de "specialist"? În canoane, aşa cum ţi se pare. Păi ia să vedem mai bine ce scrie acolo, domnu Alin, aşa ca să vedem încă o dată cam cât eşti de "specialist" matale (în cazul ăsta văd că te lansezi cu privire la păcate opritoare de la Împărtăşanie).

1902. Formular de marturisire pentru iertarea pacatelor usoare, lesne iertatoare care izvorasc din firescul pacatos al omului facute fara stiinta si vointa care servesc ca un inceput si introducere la pacatele de moarte.

Acest formular il citeste penitentul in fata duhovnicului zicand:

(...) - Am vorbit de rau pe mai marii mei si pe drept si pe nedrept. Am defaimat pe altii...

Ăstea sunt păcate opritoare de la Împărtăşire? Dar, în sfârşit, pare-se că ne considerăm vrednici a fi premianţi la matematici speciale, dar ratăm tabla înmulţirii, de prea mari "specialişti" ce suntem.

Dar hai să îţi dau mai mult că poate nu eşti convins, deşi vedem toţi ce ai făcut, cum ai decupat textul din context şi ai venit să pretinzi că altul ar fi adevărul, nu cel pe care însuşi contextul îl sugerează. Ce zici de sfinţii profeţi ai vechiului testament care îi cam vorbeau de rău, este drept că pe drept şi inspiraţi de Duhul Sfânt, pe preoţi şi pe conducătorii politici? Aveau ei "păcate opritoare" aşa cum ţi se pare dumitale, sau îi împingea Dumnezeu, îi forţa Duhul Sfânt la "păcate opritoare"? Dar ce zici de sfântul Ioan Botezătorul? Şi el făcea "păcate opritoare"? Aşa după părerea dumitale de "specialist" ... Nu mă apuc acum să dau citate din vechiul testament, dar te asigur că sunt multe, "prietene".

[cezar_ioan]

Vă las acum şi vă spun: lepăda-ţi-vă de Miţa, că vă face mintea Baston.
Dacă vreţi să mă ascultaţi!
Bagaboanta asta e dată dracului, la modul cel mai concret şi mai direct,
mă aude careva?

De fapt, guguştiucilor, o meritaţi!
Cu tot cu plămânul ei drept bolnav de tuberculoză.

[dobrin7m]

În prealabil postat de cezar_ioan

Vă las acum şi vă spun: lepăda-ţi-vă de Miţa, că vă face mintea Baston.
Dacă vreţi să mă ascultaţi!
Bagaboanta asta e dată dracului, la modul cel mai concret şi mai direct,
mă aude careva?

De fapt, guguştiucilor, o meritaţi!
Cu tot cu plămânul ei drept bolnav de tuberculoză.

Multumesc pentru cuvintele adresate.

PS>
Pacat ca nu poti avea o atitudine normala de crestin adevarat. Imi pare tare rau pentru tine mai ales ca pentru mine iti vinzi atat de usor sufletul celui rau.

In cateva cuvinte mai sus ai spus cateva minciuni , bine nu tu insuti ci cel care te inseala, caci nu porti tu vina ci cel rau care te inseala. prima: nu am fost niciodata bagaboanda, am fost si sunt respectata, din familie respectabila de oameni educati (tata profesor la universitate); a doua: nu am nimic cu mintile oamenilor , nu spun decat adevarul cu sinceritate, nu induc nimanui idei mincinoase; a treia: nu am tuberculoza si nici nu a avut nimeni din familia mea asa ceva vreodata.

Inca odata imi pare rau pentru atitudinea ce o adopti. Nu vei putea niciodata sa alini suflete, sa indrepti, sa ajuti astfel. Niciodata. Si niciodata nu vei invata smerenia si iubirea de oameni astfel. Niciodata.

[dobrin7m]

Stie cineva pe acest forum cum se poate face ca administratorul sa ia masuri in cazuri in care sunt useri care au atitudini jignitoare fata de alti useri? pentru ca degeaba reportez postarile in cauza caci nu se ia nici o masura.

[dobrin7m]

Editez acest mesaj pentru ca poate am fost interpretata gresit.
Cezar, cred ca din cauza ca nu ne cunosti nici pe mine, nici pe sotul meu, poti sa iti imaginezi multe lucruri gresite despre noi. daca voiesti , cand venim in tara , poate ne vom cunoaste, sa vezi ca suntem oameni normali, educati, pasnici si cu bun simt. Avem copii mari , suntem oameni maturi, trecuti prin viata, oameni albiti de vreme.

[AlinB]

În prealabil postat de cezar_ioan

Vă las acum şi vă spun: lepăda-ţi-vă de Miţa, că vă face mintea Baston.
Dacă vreţi să mă ascultaţi!
Bagaboanta asta e dată dracului, la modul cel mai concret şi mai direct,
mă aude careva?

De fapt, guguştiucilor, o meritaţi!
Cu tot cu plămânul ei drept bolnav de tuberculoză.

Ioane, ce patisi?
Pierdusi titularizarea?
Probleme de familie?
Dadusi iarasi peste vechile surpatoare de suflet pofte?

De ce nu ceri matalutza ajutor de specialitate, cum ai facut-o in trecut?
Calca in picioare mandria aia care-ti distruge viata si fa ce trebui sa faci ca sa fii iarasi om.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de AlinB

Ioane, ce patisi?
Pierdusi titularizarea?
Probleme de familie?
Dadusi iarasi peste vechile surpatoare de suflet pofte?

De ce nu ceri matalutza ajutor de specialitate, cum ai facut-o in trecut?
Calca in picioare mandria aia care-ti distruge viata si fa ce trebui sa faci ca sa fii iarasi om.

1. Aline, n-o pierdui. Întrucât se dă o dată la 3 ani pentru profesorii de psi. Aşadar mai am 2 ani catedra, bine merci.
2. Cine nu are, când trăieşte într-o familie? (Întâmplător chiar trecem printr-un necaz, destul de mare, dar nu detaliez.) Tu, însă, pesemne că nu ai, întrucât, după aerul sec şi sumbru pe care îl afişezi de obicei, îmi imaginez că eşti cam singurel... E adevărat?
3. Pohtele surpătoare de suflet, iarăşi zic: cine nu are, ca om în trup? Dar bănuiesc că te referi la ceva mult mai precis, anume la alcoolismul (o boală foarte gravă, care distruge personalitatea, trupeşte şi sufleteşte) despre care am tot pomenit - mulţumesc lui Dumnezeu şi pentru că am trecut prin încercarea asta şi pentru că o pomenesc.

Iar acum să îţi fac câteva reverenţe.
Mai întâi aş vrea să evidenţiez un fapt legat de mărimea de suflet: un om cu mărime de suflet nu face trimiteri repetate către o problemă, şi încă una foarte gravă, pe care a avut-o un semen de-al lui. Caracteropatia însă, se dezvăluie foarte bine la omul care, aflînd că vecinul are o meteahnă, nu oboseşte să îi reamintească asta cu orice prilej.

În al doilea rând, precum îmi dau seama tu nu reuşeşti să înţelegi, deşi eu am tot explicat pe forumurile dedicate subiectului alcool, că: beţivul nu e totuna cu alcoolicul.
Alcoolicul nu e beţiv după cum diabeticul nu e şurub.
Iar beţivul nu e alcoolic, întrucât, la cât bea un beţiv, dacă ar fi fost alcoolic ar fi murit şi înviat de sute şi mii de ori, ceea ce nu se poate.

Alin, alcoolicul nu are "pohta surpătoare de suflet" a alcoolului. Alcoolicul propriuzis nu iubeşte băutura, nu iubeşte "vinişorul", "ţuiculiţa", "bericica". Pe-astea le iubesc beţivii! Când vei studia vreodată un material serios legat de alcoolism sau dacă vei ajunge să participi la o şedinţă AA vei înţelege că alcoolicul bea împotriva voii lui - care e să NU bea, mai întâi pentru că nu îi place nici gustul nici mirosul nici nimic legat de alcool.
Ai mai afla că adeseori bea foarte puţin, dar organismul şi organizarea lui psihică sunt, că nu am alt termen mai bun acum, alergice la alcool. Îi dereglează instantaneu viaţa psihică şi organică, în mod diferit decât la omul obişnuit (la consumatorul social) sau decât la beţiv. E alergic la alcool cum sunt unii alergici la lactoză. De aceea, din clipa când au primit diagnosticul de alcoolic, el trebuie să ştie că în orice moment chiar şi o cantitate mică de alcool îi poate fi fatală. Ceea ce nu e cazul cu beţivul, care se simte bine între butoaie.
Înjositoare pentru om, pentru condiţia omului şi mai ales pentru condiţia de creştin nu este aşadar situaţia de alcoolic (care este o boală) ci aceea a beţivului, care iubeşte băutura. Sfântul Ioan Gură de Aur a scris câteva omilii pe tema consumului de alcool iar dacă vei citi una dintre ele vei sesiza rapid că se referă la patima beţivilor, iar nu la boala numită alcoolism.

Iată, ţi-am explicat şi ţie această fină diferenţă pe care, din păcate, la noi în ţară nu o cunosc suficient nici totţi preoţii nici toţi psihiatrii nici toţi psihologii, cu atât mai puţin publicul larg. E o informaţie la care au acces doar cei care au trecut prin experienţa asta grea şi au priceput, apoi au verificat pe propria piele adevărul ei.

Şi pentru că ai pomenit lucrurile ruşinoase care ţin de plăceri pierzătoare de suflet, fii bun şi spune-mi, om cu mărime de suflet: cunoşti cumva pe forum un om nefericit care, pe privat, m-a întrebat cu nedisimulată plăcere dacă un catolic, forumist, face presiuni asupra mea să mă convertesc la catolicism?
Ce nume crezi că poartă, caracterial vorbind, un om care îndrăzneşte să pună o asemenea întrebare unui coleg (creştin ortodox) pe privat?
Ce motiv l-o fi îndemnat să întrebe?
Ce plăcere?
Şi ce spera oare?

Vezi mătăluţă, ajutorul de specialitate pe care mă îndemni să-l cer (mulţumesc frumos, nu strică nimănui, niciodată!) e posibil să nu-ţi folosească: micimea de suflet, răutatea, patima bârfei şi însingurarea adâncă, mizantropia şi sadismul - nu se tratează nici cu psihotrope nici cu psihoterapie.
Ţi-aş fi sugerat cum se tratează dar oamenii care au aceste însuşiri nu consideră că au nevoie de vreun ajutor.

Dumnezeu să îţi mângâie tristeţea şi atrocităţile însingurării din armura de fariseu.