Credeti ca diavolul ne cunoaste gandurile?

[zoridezi]

Moshule, iti multumesc pentru raspuns! Ai argumentat foarte bine, mi-a placut ce ai scris si cred ca am inteles cam cum functioneaza treaba cu ghicitul gandurilor. Intr-adevar nici eu nu dau vina pe diavol pentru alegerile mele, eu as fi putut oricand sa refuz pacatul DAR... n-am vrut! Diavolul e vinovat doar in fata Domnului, omul nu trebuie sa fie judecator al nimanui... atata timp cat nu-si vede pacatul.
E logic ca diavolul sa intuiasca gandurile mai bine decat cel mai mare psiholog si cu atat ii este mai usor daca omul se da de gol. Oricum multam, multam, multam, de 3 ori multam :D, acum inteleg mult mai bine

[costel]

Diavolul nu ne cunoaste gandurile, dar ne vede faptele. Si cum faptele sunt rodul gandurilor, el pleaca in a ne ispiti de la faptele noastre. Pe masura ce progresam si tactica lui de lupta e alta - te indeletnicesti cu rugaciunea inimii, va cauta sa se infatiseze sub chipul unui inger de lumina, incerci sa-ti purifici mintea, va aduce diverse reprezentari in ea, ... Stiu ca in Vietile Sfintilor se vorbeste despre un sfant care toata viata s-a lupta sa alunge din mintea sa o anumita imagine.

[George.m]

E dureros cand omul nu se pricepe sa deosebeasca gandurile sale de cele inoculate de diavoli, cand crede ca un anumit gand dracesc ii apartine. Si dandu-i importanta, intra in vartejul ispititorului.
As spune ca diavolul ne cunoaste gandurile rele, pe care el insusi ni le serveste. Dar gandul nascut de mintea omului nu-l poate sti; e tainic pentru el.

[andra_v]

Si un psiholog cu experienta minima iti face o "radiografie" a personalitatii tale si iti va spune cum vei gandi si actiona in n situatii, cunoscandu-ti caracterul, temperamentul si predispozitiile. Pentru ca doar o slaba cunoastere de sine te impiedica sa distingi gandurile firesti, predictibile, (cele mai multe) de cele provenite din exterior.

[calator prin ploaie]

Nu ! Nu ne cunoaste gandurile, de aceea se sustine ca e bine sa te rogi in gand, de ex...insa raul iti stie firea , anticipeaza reactiile si iti strecoara ispite...

[Marius22]

Potrivit firii sale, diavolul nu ne cunoaste gandurile. Dar de mila lui Dumnezeu si de noi tine sa nu ne facem tocmai din el un confident. Sunt multe cai prin care ii putem impartasi necuratului gandurile si pornirile inimii noastre. Iar El tocmai acest lucru il asteapta, pentru ca mai apoi sa ne poata batjocori dupa cum voieste.

Nu trebuie nici sa primim de la diavol ganduri si nici sa-i oferim gandurile noastre. Cum spun Parintii, "pe cei intai nascuti" ai inimii si mintii noastre, adica simtirile si gandurile, sa incercam sa le jertfim lui Dumnezeu.

[simona]

În prealabil postat de zoridezi

Am citit pe undeva ca nu... dar mie imi vine greu a crede
Daca noi oamenii excelam in ceea ce priveste inteligenta, din punct de vedere a fiintelor pur spirituale se spune ca diavolul e cea mai inteligenta fiinta. Deci cum se face ca din tot arsenalul de cunostinte, tocmai ghicirea/cunoasterea gandurilor este imposibila pentru un drac?
Atunci cum mai lupta demonii cu crestinii, nestiindu-le inclinatiile, slabiciunile, temerile, pasiunile, etc.?
Zau ca nu inteleg... luminati-ma un pic

Aaaa si nu imi sariti in cap, poate vi se pare absurda intrebarea... dar nu va ganditi ca sunt multi care cu puteri diavolesti au capacitatea sa cunoasca gandurile oamenilor? Sau aia or fi tot de-ai lui Dumnezeu? :|

http://garduldefier.wordpress.com/20...i-ilie-cleopa/ Doamne-ajuta!

[tot-Laurentiu]

În prealabil postat de zoridezi

Nu ma refeream la asta... daca nu ma insel am citit pe la inceputul cartii "Vedere duhovniceasca" pe care n-am reusit sa o termin.
Si iar mi-a starnit curiozitatea un fragment din articolul dat de tine, care ma cam pune pe ganduri:

Daca pozitia corpului joaca un rol la fel de insemnat si in rugaciunea lui Iisus, asa dupa cum ne confirma "maestrii" spirituali rasariteni: "Aseaza-te pe un scaun mic, intr-un loc linistit, retras, pe jumatate intuneric; aduna-ti mintea, coboar-o din cap in inima si tine-o acolo apoi, apleaca-ti capul putin spre piept, incordeaza putin muschii pieptului, gatului si umerilor, si spune frecvent, cu rabdare, cu atentie si c traire din inima: Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma !", finalitatea este cu totul alta.

Pai stai domne, ce-i asa de importanta pozitia??? Iertati-mi indignarea dar nu ma puteam abtine... pana la urma daca zici din tot sufletul tau si cu lacrimi de cainta, ce mai conteaza pozitia?

Si acum mi-am amintit de o pilda: "Se spune ca un misionar (preot, episcop) a ajuns cu o corabie pe o insula unde traiau trei naufragiati, ce-mbatranisera, uitati de lume, acolo.

Misionarul a vrut sa-i invete Tatal Nostru, dar ei i-au raspuns ca rugaciunea, pe care o spun impreuna de ani de zile, e mult mai simpla: Voi trei, noi trei, miluieste-ne pe noi!.

Seara, misionarul s-a retras pe corabia lui sa-nnopteze, cand vede dintr-o data intr-o lumina alburie cum cei trei naufragiati veneau spre el, calcand pe ape.

I-au spus: Parinte, invata-ne si pe noi . Iar el le-a raspuns: Rugati-va la fel cum ati facut-o pana acum, e de ajuns, caci asa de mult ii inaltasera acele cateva cuvinte (Voi trei, noi trei, miluieste-ne pe noi!), incat ii facusera sa mearga pe ape."

Daca o rugaciune atat de simpla a dus la sfintenie, de ce ar trebui sa ne pregatim pana la cele mai mici amanunte, stand pe un scaun, aplecandu-ne capul spre piept, incordandu-ne muschii pieptului etc?
Atunci unde mai e sinceritatea si simplitatea rugaciunii? Scuze pentru offtopic, daca e continuam discutia pe topicul rugaciunea inimii

Punctul esential in Rugaciunea lui Iisus nu-l constituie repetarea in sine, nici pozitia trupului sau felul in care respiram, ci Persoana careia ne adresam: Mantuitorul Iisus Hristos, Fiui lui Dumnezeu si Fiui Fecioarei Maria.

Aici ai mai multe detalii

[tot-Laurentiu]

În prealabil postat de zoridezi

Eu daca aud ca un tibetan sau un indian poate afla gandurile unui om pentru mine e clar ca informatiile nu le primeste de la Dumnezeu ci de la diavol.. deci cum poate sa spuna cineva ca diavolii nu stiu gandurile cand pe unii ii 'inzestreaza' cu aceasta capacitate? Sau poate receptorului ii insufla aceste ganduri si apoi i le transmit emitatorului?

Diavolul slavei desarte poate transmite unui frate gânduri pe care să le descopere apoi altui frate, iar acesta să spună apoi fratelui cele ce sunt în inima lui, crezând că este văzător cu duhul (diavolesc).
http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor1.htm

[tot-Laurentiu]

În prealabil postat de zoridezi

Deci cum sa zic eu, pentru mine chestiunea asta e destul de spinoasa... nu de alta dar aproape zilnic duc o lupta cu propriile-mi ganduri. Citind pe internet ca diavolul nu ne cunoaste gandurile deja am ramas pe stand by curios lucru, mai ales ca fiecare dintre noi stim ca orice om are dialogul sau interior in care mai intervin si contradictii, de parca ar fi un adaos de undeva... n-ati simtit niciodata lucrul acesta? Si apoi visele, se zice ca de obicei sunt vise fie de la diavol, fie e contributia noastra personala, fie sunt de la Dumnezeu... eu azinoapte am visat ca citeam ceva de Parintele Paisie Aghioritul, pe care il admir enorm si din senin am zis ca nu imi mai place de el si am cautat pe google ceva porcos deci pur si simplu parca nu mai eram eu... na, eu ce sa mai cred acum, diavolul si-a bagat sau nu codita? si daca e asa, inseamna ca stie ce se petrece in mintea mea, implicit imi cunoaste gandurile...

Părintele Arsenie Papacioc: VIDEO - Cu dracul nu se sta de vorba!

Se stie ca diavolul, uneori poate transmite inclusiv ganduri aparent bune.
Multe cazuri de acest fel sau intamplat cu unii calugari pe care dracul ii trezea chiar in timpul noptii ca sa-si spuna rugaciunile. De fapt, scopul principal este ca sa te lasi condus de astfel de ganduri, fara ca tu sa stii de unde vin, deoarece chiar daca la inceput acele ganduri par bune, mai apoi daca vede ca faci ascultare stie el exact ce are de facut cu tine.