Atentie parinti cu educatia crestina! - Fata disparuta in Bucuresti...

[DragosP]

Și ce e interesant? Că nu a scăpat ocazia să atace BOR și guvernul? Nu, asta nu e interesant, e doar patologic.

[Parascheva16]

În prealabil postat de DragosP

Și ce e interesant? Că nu a scăpat ocazia să atace BOR și guvernul? Nu, asta nu e interesant, e doar patologic.

Nu eu am zis ca e interesant. Am preluat de pe nasul.tv si am uitat sa pun sursa. Am zis sa adaug si acest articol despre acest subiect. Nu ma intereseaza ca ataca guvernul nostru de 3 bani. Iar de atacat BOR, toti au facut asta.

[Corinusha]

I-au luat calugarului un interviu aseara. Omul nici n-a stiut ca fata e disparuta si ca e cautata. Doar calugariui nu stau toata ziua la tv; poate nici nu au TV sau radio.

Apoi, fata a plecat din motive care trebuiesc scoase la suprafata; nu a plecat doar din dragoste de Dumnezeu. Copiluta, mai mult ca sigur ascunde o drama. Nu are prieteni deloc (asta cred ca zice ceva, ca ceva nu e chiar in regula); apoi...fetei i-a fost frica sa se intoarca acasa pentru ca ii era frica de BATAIE... Ce se poate intelege din asta? Ca a dus o viata de familie exemplara?!

Si nu stiu de ce baga astia tot timpul pe vineva la inaintare, in cazul asta Biserica. Nu e nimeni din afara de vina pentru ca Iulia a plecat. Nici Biserica, nici scoala; poate familia, dar in rest, nimeni.

[antiecumenism]

Gânduri despre Iulia

http://activenews.ro/ganduri-despre-iulia_1821126.html

"Sunt oameni care au vocație monahală și ajung călugări, oricâte ziduri le-ai pune în cale.
Sunt și gânduri care nu au de-a face cu această vocație, deziluzii, fugi, imagini. Acestea nu se pot lămuri decât încercând. De aceea bătrânii au lăsat în mănăstiri rânduieli înțelepte: există perioade de ani de zile în care ești novice și treci prin tot felul de ascultări, trimis de bătrânul mănăstirii. Și există bineînțeles și vârste stabilite pentru intrarea în monahism.
De aceea, dacă aș fi tatăl Iuliei, nu aș încuia ușile căminului nostru, privind cu frică fiecare plecare a copilei mele iubite la școală. I-aș propune ca următoarea noastră vacanță de vară să o petrecem împreună în sihăstriile Moldovei. Aș merge împreună cu Iulia să vedem ce înseamnă de fapt viața monahală, dincolo de lecturi și de ziduri. Să căutăm împreună răspunsuri, să exersăm împreună răbdarea.
Pentru cei care nu cunosc mănăstirea decât din ecranizarea ”După dealuri”, vreau să le mărturisesc că întâlnirea cu aceasta poate fi o experiență de mare ajutor în viață. Ca student am petrecut zile de vacanță la mănăstirea Lupșa de pe valea Arieșului sau la mănăstirea Putna din Bucovina. Între ascultările zilnice și rânduiala obștii, treptat se descoperă asprimi ale sufletului pe care nu le cunoșteai. Și șansa de a le băga în seamă. Pe de altă parte suprapunerile de gânduri și impresii citadine se reașează frumos și apar zori de liniște. Au fost momente extraordinare, frumoase.
Și nu am devenit călugăr, nici eu, nici prietenii studenți cu care am trecut pe acolo. Nu rămâne nimeni în mănăstire dacă locul său nu este acolo. În schimb am simțit un dram din bucuria greu de cuantificat a vieții călugărului. Din puținul înțeles pe care l-am deprins despre monahism, cred că acest dar, ca și căsătoria, înseamnă tot Iubire, Frumusețe, Jertfă, Bucurie, Viață, Sacrificiu, Dragoste. Cu majuscule pentru că sunt esențiale în orice așezare a existenței noastre.
Așa că dragă Iulia, indiferent de ce vei alege în viață, eu sper să mergi și să observi de aproape viața maicilor din sihăstria Rarăului."

Autorul: Eduard Dumitrache

"...dacă această hotărâre sau lucrul acesta este de la oameni, se va nimici;
Iar dacă este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-i nimiciţi, ca nu cumva să vă aflaţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu. " Faptele Sfinţilor Apostoli,cap 5

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de antiecumenism

Așa că dragă Iulia, indiferent de ce vei alege în viață, eu sper să mergi și să observi de aproape viața maicilor din sihăstria Rarăului."

Sihastria Raraului, este o manastire pentru calugari. Este destul de izolata, vitregita fata de avantajele celorlalte manastiri din tara si oarecum izolata. Inaite sa ajung acolo, am intrat intr-o cafenea sa intreb pe cineva cum se poate ajunge, fiindca trecusem de doua ori, pe langa acel drum forestier, si nu era nici un semn specific pentru Sihastria Raraului. Doamna de acolo mi-a raspuns cu multa bunavointa, dar in acelasi timp m-a si atentionat ca, daca nu am o masina cu garda suficient de inalta, sa nu ma aventurez prin padure fiindca-i drumul destul de accidentat, iar daca mai am si copii dupa mine, cand se lasa noaptea, sa nu am surprize neplacute. Dumnezeu ne-a ajutat si am ajuns, dupa ce se intunecase bine. Unul dintre calugari ne-a si luat in primire si ne-a rugat ca, inainte sa mergem la masa, sa intram pe la Parinte pentru binecuvantare. De-acolo, in ziua urmatoare, dupa ce iarasi am facut o vizita Parintelui Larion Neagoe, mai lunga si mai cu folos duhovnicesc, am pornit pe jos, prin padure, insotiti de un civil care s-a oferit sa ne fie ghid, catre "fratele Ioan", despre care auzisem atat de multe si pe care imi propusesem de multa vreme sa-l cunosc.
Sunt amintiri care nu mor si care vor ramane pe veci acolo, in sertarul bucuriilor sufletului. De cativa ani, bunul Dumnezeu mi-a ajutat sa merg macar o data pe vara, impreuna cu sotia si cei doi baieti, acolo unde linistea se cuprinde cu privirea si se masoara cu pacea sufleteasca. Cel putin la Sihastria (Neamtului), unde odihnesc cuviosii nostri preasfintiti parinti, Paisie Olaru, Ioanichie Balan, Ilie Cleopa si fratii sai, ne simtim ca intr-o mare familie, fiindca in timp, copiii au prins drag de un monah care de cate ori ii vede, parca nu le-ar mai da drumul, coplesindu-i cu caldura si multe multe povete, in timp ce eu imi fac curaj si ma indrept cu sfiala catre chilia fratelui Gherasim, care ascunde in statura lui micuta, un munte de smerenie binecuvantata, si un suflet bland si șugubăț. Nu spun ca acest mod in care procedez eu este dintre cele mai bune. Sunt convins ca fii mei, ca si ai altora, si-ar dori mai mult sa fie in alta parte cu grupul de prieteni. Cand avem posibilitatea, ii lasam si acolo, dar parca simt ca n-as vrea sa las sansa intalnirii cu "Pacea lui Dumnezeu" sa treaca pe langa noi...
Revenind la subiectul topicului, sunt convins ca daca aceasta fetita a trecut pe la manastire impreuna cu unul sau cu ambii parinti, iar viata aceea monahala si pacea de-acolo au fascinat sufletul ei de copil, nu e de mirare ca, in momentele grele de dezbinare familiara, si-a pus in cap sa plece singura acolo unde descoperise ea, pacea adevarata! Tentatiile lumii acesteia dar si necazurile prin care orice familie este nevoita sa treaca datorita lipsurilor materiale in primul rand, ne duc adesea catre schimbari dramatice, mai ales daca Dumnezeu este doar ocazional in mijlocul nostru. Dar... nimic nu-i intamplator pe lume. Poate si aceasta poveste are un "happy-end", iar parintii ei se vor intelepti, se vor impaca si vor face mai mult efort pentru binele intregii familii!...

[Leoaica]

Foarte frumoasa postare, frate Mosh Neagu! Nu cred ca parintii/profesorii Iuliei se vor intelepti. Poate vor fi mai duri..si miine, poimiine ii vedem la Maruta pe canapea.Mediatizarea excesiva a acestui "eveniment" a fost foarte daunatoare si inutila.
Imi pare rau ca parintele Ioan trebuie sa treaca prin aceste "anchete" si vizite ale presei.

[antiecumenism]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Sihastria Raraului, este o manastire pentru calugari.
Revenind la subiectul topicului, sunt convins ca daca aceasta fetita a trecut pe la manastire impreuna cu unul sau cu ambii parinti, iar viata aceea monahala si pacea de-acolo au fascinat sufletul ei de copil, nu e de mirare ca, in momentele grele de dezbinare familiara, si-a pus in cap sa plece singura acolo unde descoperise ea, pacea adevarata! Tentatiile lumii acesteia dar si necazurile prin care orice familie este nevoita sa treaca datorita lipsurilor materiale in primul rand, ne duc adesea catre schimbari dramatice, mai ales daca Dumnezeu este doar ocazional in mijlocul nostru. Dar... nimic nu-i intamplator pe lume. Poate si aceasta poveste are un "happy-end", iar parintii ei se vor intelepti, se vor impaca si vor face mai mult efort pentru binele intregii familii!...

-si eu stiam ca e de calugari dar asa scria in articol
-si eu cred ca parintele are har,este un duhovnic deosebit care a ajutat-o pe fata,Iulia
-nu stiu daca povestea are happy end,parinti cred ca sunt suparati ca acum ii stie toata tara,i-a facut de rusine...orgoliul lor ranit

[sophia]

Din cer scrieti voi inteleg asa: fata a fost la o manastire de maici si de acolo a fost dusa (de o maica) la staretul acela (de la calugari) pentru spovedanie.
Inteleg ca acela era si preotul/duhovnicul acelei manastiri de maici.

Cine stie ce-o fi acum in sufletul fetei. Ca daca nici la manastire nu si-a gasit linistea si locul...
Ar fi important sa se ocupe familia si prietenii de ea.
Probabil ca o sa mai scrie presa pana s-o linisti.