Neuro-Spiritualitate

[AlinB]

În prealabil postat de leonte

E un pic si viceversa. Adica orice schimbare din trup se rasfrange si peste suflet. .

Si invers este valabil.
Sunt aspecte recunoscute medical, cum ar fi aceea ca depresia slabeste sistemul imunitar, stresul afecteaza anumite organe, etc.

[Mihailc]

Mă tot ispiteşte gândul să deschid un topic cu tema "Spiritualitatea ca divertisment şi hobby" . Ce ziceţi, am avea despre ce să pălăvrăgim? Eu cred că da.

[leonte]

În prealabil postat de AlinB

Serios? Ca de exemplu?

Si daca inainte de a fi "introdusa de sfinti parinti/apostoli" de fapt tu vorbesti de ceva care se gaseste sa zicem in preocuparile budhiste/yoghine de cateva sute/mii de ani inaintea celor pe care incerci sa-i numesti ca autori ai lor?

SI CE DACA? Tu traiesti cu impresia FALSA, ca tot ceea ce nu predica popa la amvon e de la Diavol. Iubirea este gresita pentru ca Ecumenistii o predica, deci sa nu ne mai iubim, sau cel putin sa nu mai vorbim despre porunca iubirii pana la a doua venire. Budistii fac asceza, deci sa nu mai facem asceza ca e o practica budista veche de peste 2500 de ani.
Eu asta inteleg din afirmatia ta de mai sus. Este cineva pe forum care intelege altceva?

Sau poate nu ai fost capabil sa argumentezi, ca afirmatia de mai sus de exemplu.






Chiar n-am observat.
Cred ca ai uitat sa scrii si trimiterile exacte.

N-ai observat pentru ca tu vezi numai ce vrei. Ai uitat de farsa cu citatul din sf siluan athonitul. Atunci am scris un citat fara sa dau autorul si am intrebat daca cineva care gandeste asa este ecumenist. Mai multi useri au sarit la "jugulara mea", apoi am spus numele sfantului si ati cautat sa o dati la intors. Este un coportament tipic necrestinesc. Este insa un comportament foarte bizantin, avand in vedere ca mandria bizantina e celebra in istorie si chiar prezenta in unele predici ale unor ierarhi trecuti din lumea acesta.

De ce oare a cazut constantinopolul si majoritatea lumii ortodoxe sub Ototmani? Pentru multa smerenie?

[leonte]

În prealabil postat de AlinB

Si invers este valabil.
Sunt aspecte recunoscute medical, cum ar fi aceea ca depresia slabeste sistemul imunitar, stresul afecteaza anumite organe, etc.

ti se pare ca eu am afirmat altceva in textul pe care singur l-ai citat?
Ai tendinta de a vedea raul acolo unde nu este. Situatia de fata marturiseste aceasta despre tine.

Din pacate, sau poate ca din fericire, eu nu voi mai intra pe net o perioada de timp. Am ceva treaba.

p.s. prietene zaharia! daca nu-mi expun viata personala pe internet (in public), nu inseamna ca sunt "atat de speriat". Sau, sa zicem ca sunt la fel de speriat ca orice om care intelege ca trebuie sa existe o granita intre spatiul intim si spatiul public. Ce ai vrea? Sa-mi fac CV-ul cu toate diplomele? Nu vad rostul... decat mandria, poate.

p.s.2 Teologia eu nu o consider stiinta. Desi la facultatea de tologie se predau stiinte precum Comunicarea, care, culmea, are trimiteri la studii masonice, iar masoneria este anatema. Acest paradox mizerabil al preotilor din epoca noastra, este vizibil in general la tehnologie. Cand a aparut telefonul mobil, imi aduc aminte cu cat patos se predica impotriva folosirii acestor aparate. Imi poate cineva spune numele unui episcop de astazi care nu are telefon mobil?

[leonte]

Eu am deschis acest topic la sectiunea stiinta. Nu vad ce este gresit sa discutam aspecte de stiinta la sectiunea stiinta. Si mai ales nu vad unde am spus ca stiinta nu ar fi de la Dumnezeu. Faptul ca in mintea unora ar fi de la Diavol, nu ma priveste lipsa lor de discernamant.
Repet. Dumnezeul in care cred eu, a creat cuantumul de energie, neuronii, hormonii si multe altele despre care habar nu voi avea vreodata.

Problema multor preoti(micinosi), caci sf. Biserica nu este formata din toti care Il cinstesc cu buzele pe Capul Bisericii, este ca au ajuns sa aiba o atitudine ostila fata de stiinta, din simplu motiv ca ei nu detin monopolul acesteia. In general, oamenii fricosi si fara Harul sf. Duh, se tem de tot ceea ce nu pot controla, ia oamenii aroganti si iubitori de stapanire dispretuiest ceea ce nu pot stapani, precum Lucifer Il dispretuieste pe Dumnezeu.

A avea stiinta nu inseamna a te lepada de Dumnezeu, desi multi au cautat sa-mi sugereze treaba asta. Am cunoscut absolventi de teologie care si astazi cred ca trebuie sa ne indoim de faptul ca pamantul este rotund si ca s-ar misca in jurul spatiului, preferand sa creada contrariul. Justificarea lui e simpla, oamenii aceia nu sunt din biserica lui. Tot ce este in afara e de la diavol. Nu cred ca este ratacire mai mare?

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de leonte

Eu am deschis acest topic la sectiunea stiinta. Nu vad ce este gresit sa discutam aspecte de stiinta la sectiunea stiinta. Si mai ales nu vad unde am spus ca stiinta nu ar fi de la Dumnezeu. Faptul ca in mintea unora ar fi de la Diavol, nu ma priveste lipsa lor de discernamant.

La fel cum tu privesti asta ca pe o lipsa clara de discernamant, oricine are dreptul sa te suspecteze pe tine nu neaparat de lipsa de discernamant, ci (mai ales!) de mare inselare. Si, daca nu te-ai impotrivi cu atata vehementa, poate chiar ne-ai convinge ca ceilalti se inseala!... Pozitia ta atat de... sigura, cred ca ne scuteste de prea multe comentarii!

Repet. Dumnezeul in care cred eu, a creat cuantumul de energie, neuronii, hormonii si multe altele despre care habar nu voi avea vreodata.

Chiar daca la modul individual, fiecare Il afla pe Dumnezeu, nu inafara, ci in adancul sufletului lui, Dumnezeul in care crezi tu nu e cu nimic diferit de Dumnezeul in care cred eu sau ceilalti. Daca incercam sa-L individualizam si sa-L personalizam, dupa criterii mai mult sau mai putin subiective, deja nu mai putem vorbi de acelasi Dumnezeu, ci de celalalt care a preluat initiativa gandurilor noastre. Increderea asta totala, ca ASA trebuie sa fie, cum spun eu, fiindca am studiat limpede, si nu m-am lasat manipulat de popi lingusitori, este slava desarta si inselare. Nici un duhovnic (daca te-ai spovedi cu sinceritate), nu te-ar lasa sa ratacesti astfel, dar nu fiindca are ceva cu tine, ci fiindca pe de o parte este in Duh, iar pe de alta, el la randul lui se afla sub ascultare si se simte dator sa-ti dea povete duhovnicesti pentru indreptare catre mantuire, si nu catre mandrie si ratacire. Stiinta e una, iar credinta e alta. Nu sunt contrare decat in masura in care prin stiinta ajungem sa credem ca ne luminam mai mult decat prin adevarata credinta, care de fapt ne lumineaza prin Duhul Sfant, exact atat cat ne trebuie si cat avem nevoie in viata, sa stim ca sa ne mantuim.

Problema multor preoti(micinosi), caci sf. Biserica nu este formata din toti care Il cinstesc cu buzele pe Capul Bisericii, este ca au ajuns sa aiba o atitudine ostila fata de stiinta, din simplu motiv ca ei nu detin monopolul acesteia.

Concluzia pe care o trage orice cititor al randurilor tale, este ca problema se afla de fapt la tine si nu e una prea simpla. De unde aberatia asta cu detinerea monopolului? Cati ani ai de ai reusist sa-ti insusesti un astfel de gand care nu are nimic de-a face cu ortodoxia? Mie mi se pare o razvratire absolut copilareasca, fiindca un om matur, trecut prin experienta vietii, nu poate accepta un astfel de rationament.

In general, oamenii fricosi si fara Harul sf. Duh, se tem de tot ceea ce nu pot controla, iar oamenii aroganti si iubitori de stapanire dispretuiesc ceea ce nu pot stapani, precum Lucifer Il dispretuieste pe Dumnezeu.

E greu de stiut cine este cu adevarat in Har. Pe acela il stie Dumnezeu si cei ce fac ascultare de povetele lui, fiindca nu le pun la indoiala si sunt pe deplin incredintati ca, urmandu-le, se vor mantui! Frica de Dumnezeu, ne poate aduce Harul. Dar n-am intalnit un om care sa se increada in Dumnezeu, dar in acelasi timp sa doreasca sa "controleze", sa "stapaneasca", sa aiba "certitudini". Certitudinea ca suntem vrednici, ne lipseste de Har. Certitudinea ca STIM, ne rapeste smerenia, fara de care NU NE MANTUIM. Ce cauta "oamenii aroganti si iubitori de stapanire" in discutia noastra? Ce legatura are cu noi? Cine e arogant? Cine dispretuieste? Cine e iubitor de stapanire? Unde alunecam cu aluziile si de ce? Despre ce vorbim, de fapt, ca eu chiar nu inteleg de ce atata teorie, nu doar inutila, dar si tendentioasa, fara absolut nici o noima!

A avea stiinta nu inseamna a te lepada de Dumnezeu, desi multi au cautat sa-mi sugereze treaba asta. Am cunoscut absolventi de teologie care si astazi cred ca trebuie sa ne indoim de faptul ca pamantul este rotund si ca s-ar misca in jurul spatiului, preferand sa creada contrariul. Justificarea lui e simpla, oamenii aceia nu sunt din biserica lui. Tot ce este in afara e de la diavol. Nu cred ca este ratacire mai mare?

Si iarasi spun, care-i legatura cu noi, acum, aici? Fiecare a intalnit in viata lui, buni si rai. Daca a "stat drept" a avut de invatat si de la unii si de la altii. De unde stim noi acum, ca cei rataciti atunci nu sunt acum cu mult mai drepti si mai apropiati de Dumnezeu, decat suntem noi? De unde ti s-a dat tie sa stii care este cea mai mare ratacire? Poate ca la randul tau, chiar tu nu ai inteles ceva din teoria lor? Poate ei "vedeau" in Pamantul creat de Dumnezeu, o alta forma decat cea acreditata stiintific, in sensul ca, si cel ce se roaga pe partea opusa globului, tot Dumnezeului din cer se raporteaza, deci "in sus", iar noi la fel, dar "in sus"-ul lor, cu "in sus"-ul nostru, sunt directii opuse. Daca ar fi sa privim teoria lor (pe care nu neaparat o sustin, dar incerc sa mi-o imaginez) este posibil sa se raporteze la un Pamant al lui Dumnezeu, din rugaciune, altul si altfel, decat cel fizic obisnuit. E o ipoteza ce tine de simpla... meditatie in care tu insusi crezi, nu de lumea fizica reala si inconjuratoare. Pentru ca, atunci cand spui "marginile pamantului", in lumea reala, nu poti sa pui punct, ca si cum acolo s-ar termina pamantul. Si totusi, in rugaciune se folosesc frecvent, aceste cuvinte, ca si "cele de jos, ale pamantului", "cele de sus (din cer)". "Locatia" lui Dumnezeu, desi in rugaciune este undeva "in sus", sau spre Rasarit, El se afla dintotdeauna in interiorul nostru, si de acolo trebuie sa-L scoatem la lumina!... Cum? Pai daca citeam cu atentie "Scara" sfantului Ioan Scararu din Filocalie (vol. IX - prima parte, daca-mi mai aduc bine aminte), deja ne lamuream in multe privinte, iar toata stiinta asta, cu privire la stari, mijloace si imprejurari, vinovate de reactiile noastre nepotrivite, sunt false teorii care ne indeparteaza de Dumnezeu dandu-ne noua un plus de incredete ca "am inteles" locica si am gasit "o scuza" pentru pacatele si inclinatiile noastre nefiresti!

[zaharia_2009]

În prealabil postat de leonte

ti se pare ca eu am afirmat altceva in textul pe care singur l-ai citat?
Ai tendinta de a vedea raul acolo unde nu este. Situatia de fata marturiseste aceasta despre tine.

Din pacate, sau poate ca din fericire, eu nu voi mai intra pe net o perioada de timp. Am ceva treaba.

p.s. prietene zaharia! daca nu-mi expun viata personala pe internet (in public), nu inseamna ca sunt "atat de speriat". Sau, sa zicem ca sunt la fel de speriat ca orice om care intelege ca trebuie sa existe o granita intre spatiul intim si spatiul public. Ce ai vrea? Sa-mi fac CV-ul cu toate diplomele? Nu vad rostul... decat mandria, poate.

p.s.2 Teologia eu nu o consider stiinta. Desi la facultatea de tologie se predau stiinte precum Comunicarea, care, culmea, are trimiteri la studii masonice, iar masoneria este anatema. Acest paradox mizerabil al preotilor din epoca noastra, este vizibil in general la tehnologie. Cand a aparut telefonul mobil, imi aduc aminte cu cat patos se predica impotriva folosirii acestor aparate. Imi poate cineva spune numele unui episcop de astazi care nu are telefon mobil?

Farte draga, pe masura ce discutam in dau seama ca tu ai probleme de intelegere, in special a ceea ce este scris. Adica esti genul de om care citesti despre soson si intelegi de galos. Cam seamana, dar defapt nu este deloc acelasi lucru.
Frate, a trece citeva lucruri despre tine, dupa tipicul gasit acolo, la profil, fie chiar si mintind in aceste detalii, nu insemneaza ca iti expui viata.
Pai viata ta poate fi rezumata in 5 cuvinte ? Asta este intimitatea ta pe care nu ti-o poti asuma ? De exemplu ca nu ai avea scoala, ca nu esti un pasionat de nimic, ca nu lucrezi, ca nu crezi , sau dimpotriva, ca ai crede in ceva ?
Nu ai curajul sa te descri sumar, in 5 cuvinte ? Crezi ca peste tot sunt psihopati preocupati de a face rau ? Ori crezi ca astfel te aperi de serviciile de informatii ? Pai si daca aceste servicii stiu despre tine (oricum stiu deja !) de ce iti este teama, daca tu insuti nu esti un rau facator ?
De ce esti asa de ingrozit de notiunile precum: intimitate, spatiu public, CV, prezentarea publica a personalitatii tale, etc ?
Sau asa crezi tu ca daca spui ca esti inginer sau profesor sau specialist in draci(psihologie, parapsihologie, astrologie, aiurveda, yoga, goga, si floga, etc) deja noi te percepem ca pe un savant care se lauda cu diplomele lui. Diplomele frate, sa sti ca nu au nici o valoare, sunt cartoane colorate cu care te poti sterge undeva daca nu esti in stare sa dovedesti acel carton. Exista un paradox al diplomelor: daca nu le ai, este f. important, f. semnificativ, dar daca le ai, ele pot fi chiar fara de valoare !
Si stim cu totii ca cele mai valoroase cartoane in prezent sunt cele de pe vremea lui ceasca, nu de alta dar cartoanele de astazi stim cum se dau: pe taxe, pe bani, pe spaga, pe furat, pe desfrinat, etc. De aceea, aceste cartoane noi, trebuiesc si dovedite, deoarece in ziua de astazi nici macar nu este nevoie sa mergi la scoala sau sa existi pur si simplu pe teritoriul tarii, ca sa poti face rost de carton.
Dar daca o scoala este grea chiar si atunci cind mergi zi de zi la ea si esti atent si participi activ si iei notite si auzi experienta profesorului netitrata, in mod direct si liber, si tot nu termina toti absolventii numai cu 10... dara-mi-te nici macar sa nu calci pe la ore sau in incinta universitatii (ca tu esti la produs in Spania sau Tanga-Nika) de unde sa fi destept si sa poti dovedi cartonul la final de studii? Cum vine asta ?
Exista chiar o facultate de teologie, bine ca si-a inchis sectia pastorala, la care nici nu era nevoie sa fi prezent in amfiteatru la examen. Un student era in Italia la munca iar fostui frate de minastire, student la Craiova(adica in alt oras), s-a dus in locul lui la examen schimbind poza in carnetul de student .
Pe de-o parte, ca pe cealalta, sa nu crezi ca vine cineva aici sa pozeze in ceva super-mega (precum ai patit tu insuti) si ceilalti sunt chiar prosti si se pupa cu el pe dinti ! Exact cum spuneam, desteptaciunea de pe carton sau cea proferata (ca exista si varianta asta) se dovedeste, se probeaza, nu se inghite ca si leacul, medicamentul.
Pe masura ce discutam, conceptiile tale, modul tau de a vedea lumea si viata, posibilitatile tale de intelegere si modul personal de intelegere,mi-au ridicat atentia si interesul simplu, conversativ, la cel profesional .
Chiar sincer complet, marturisind, imi face rau discutia cu tine, ma intristeaza si ma sperie oarecum. Motiv pt. care ma si retrag de pe acest thread.

Fa tu cum voiesti tu si crede tu ce vrei tu si in cine 'oi vrea tu, ca mie mi-e destul cit am discutat.
F. frumos si elocvent ti-a raspuns Dobrin si Mos-Neagu, dar esti atit de incrincenat si atit de betonat in parerile tale si nici macar o umbra de indoiala nu ai ... macar daca ar fi reale !

Dumnezeu sa ne ierte si sa ne binecuvinteze pe amindoi !

[dobrin7m]

În prealabil postat de AlinB

Sa fim seriosi, cineva care e bolnav, crezi ca e fericit, la modul general vorbind?

Credinta poate da un sens suferintei, dar nu te poate face fericit atunci cand tu ai dureri pentru care unii stau constant sub morfina.

Nu stiu ce sa zic. Imi vine in minte Valeriu Gafencu cu ultimile lui zile din viata.

Atatia fericiti , cati merita, a spus Alexandru Vlahuta. Cat adevar!

Nu credinta in sine te face fericit ci Iisus Hristos Insusi!

[AlinB]

Sigur, poporul roman e 80% Gafenci.

[dobrin7m]

În prealabil postat de AlinB

Sigur, poporul roman e 80% Gafenci.

Inteleg. Eu nu stiu daca poporul roman e "gafenci". Si nu imi permit sa ma gandesc in felul asta ironic la romanii mei.

Mi-a venit in minte Gafencu pentru ca scrisorile lui din inchisoare catre surorile lui au fost publicate sub titlul Calea spre fericire.

"Vă doresc din suflet tot binele şi fericirea! Fiţi cuminţi şi păstraţi-vă cât mai curate, căci curăţenia sufletească e cea mai scumpă comoară. Apropiaţi-vă cât mai mult inimile de Dumnezeu, de cuvântul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, căci de la El şi numai de la El, ne vine tuturor mântuirea. (Aiud, 1 sept. 1942)

Singur Dumnezeu mă înţelege pe deplin şi pe El, spre marea mea mulţumire sufletească, îl simt veşnic lângă mine, ocrotindu-mă şi luminându-mi Calea. Cât sunt de fericit când simt vibrând spiritul creştin, voi poate niciodată nu veţi putea înţelege."

Cata lume cauta fericirea si nu o gaseste de fel!
Vad azi oameni razand fericiti de un moment: bani mai multi o afacere profitabila, si fara sa vreau ma gandesc ca maine vor fi tristi. Si degeaba banii si afacerea si ghiftuiala. Ei rad si eu ma intristez.

Dar cat de putini sunt oamenii fericiti la necaz, la greu si suferinta. Vai cat de putini!
Cat de putini spun ca si Gafencu "cat sunt de fericit" cand sunt goi, flamanzi, bolnavi si chinuiti.

Cat de usor intra oamenii in disperare din te miri ce necaz care lor li se pare imens. Si cat de putini sunt fericiti in aceasta viata! Sa adunam clipele de fericire trecatoare ce le traim sa vedem cat timp fac toate la un loc. Ca am vazut oameni acum fericiti si in ora urmatoare tristi si plansi.

CAND VOM INCETA SA CAUTAM FERICIREA IN LUCRURILE TRECATOARE DIN ACEASTA LUME, VA VENI FERICIREA ADEVARATA. ACEEA CARE O SIMTIM MEREU SI IN BOALA SI IN NECAZ SI IN PIERDERI SI IN INCERCARI DE TOT FELUL.

Si daca astazi avem o suferinta sa fim fericiti ca nu a ingaduit Dumnezeu sa trecem prin ce a trecut Iov. Frumos exemplul lui Mos Neagu. Caci se poate sa traim si ce a trait Iov daca Domnul ingaduie. Insa fiecaruia pe masura sa: si suferinta si fericirea.

No, iaca am scris cam multisor, poate te-am plictisit.
Dumnezeu sa iti ajute! Alin