Vi se par normale intrebarile astea?

În prealabil postat de anita

Annyta ,ispite avem toti ,dar a te enerva sau a judeca nu reprezinta o ispita ci un obicei.
O ispita este atunci cand te enervezi foarte rar ,sau gandul judecatii ne da tarcoale cateodata.
Noi suntem datori sa alungam aceste obiceiuri cu armele credintei.
De aceea ni se recomanda sa ne rugam dimineata ca sa avem pace in cursul zilei si sa pacatuim mai putin.
Pentru unii credinta e un program rigid ,pentru altii care se roaga mai de multi ani nu reprezinta chiar o cazna.Si chiar Hristos a spus sa ne silim ca sa ne mantuim.

Nu credința e un program rigid, ci formalismele...

Nu am un obicei din a judeca, îmi pare rău dacă așa se vede. Ar trebui să-mi pun semne de întrebare.
Iar cu enervarea, se mai întâmplă. Perioade și perioade...

[AlinB]

În prealabil postat de Annyta

Mulțumesc pentru răspuns!
Mie mi-e foarte greu să nu beau apă. Cu nemâncatul nu am o mare problemă.
Și nu am auzit vreodată la noi la biserică, de vreo 11 ani, că e păcat să vii mâncat, sau mare folos să stai nemâncat/ nebăut la Liturghie...

Canon nu am auzit nici eu sa fie sa vii nemancat/nebaut la Liturghie, doar daca te impartasesti desi nici aici nu pot face trimitere la un canon, dar asta poate ne ajuta altii, ca vad ca sunt mai priceputi.

Dar depinde...
In celelalte zile din saptamana cum stai cu postul?
Miercuri, vineri, tii post?
Ca pentru astea stiu sigur e canon (desi iarasi, nu pot face o trimitere exacta).

În prealabil postat de AlinB

Canon nu am auzit nici eu sa fie sa vii nemancat/nebaut la Liturghie, doar daca te impartasesti desi nici aici nu pot face trimitere la un canon, dar asta poate ne ajuta altii, ca vad ca sunt mai priceputi.

Dar depinde...
In celelalte zile din saptamana cum stai cu postul?
Miercuri, vineri, tii post?
Ca pentru astea stiu sigur e canon (desi iarasi, nu pot face o trimitere exacta).

Da. Aici par să fiu ok :-)

[AlinB]

În prealabil postat de ovidiu b.

Adică refuzăm politicos această invitație: Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste, apropi*aţi‑vă!
Și ca să întăresc cuvântul tău postez un câteva idei ale ierom. Petru Pruteanu:

”Ce îndemn călduros! Ce invitaţie insistentă! Păcat însă că noi, creştinii, următori ai lui Hristos şi oamenii aşa‑zişi „de biserică” (în comparaţie cu majoritatea secularizată a celor care doar se numesc creştini), rămânem surzi acestei invitaţii de a ne împărtăşi din „masa Stăpânului”, din „darul nemuririi” şi din „antidotul morţii”. La fiecare Liturghie, Hristos, prin gura preotului, Se oferă zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu…” şi: „Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu…” şi, văzând ce se întâmplă, ne întrebăm care mai este rostul acestor cuvinte din moment ce la majoritatea Liturghiilor de peste an nimeni nu „ia” şi nimeni nu „bea”?! Pentru ce mai săvârşim atunci Liturghia în fiecare duminică sau chiar în fiecare zi?! Şi ceea ce facem este normal sau greşit? Dacă este normal, atunci care este scopul principal al Sfintei Liturghii, iar dacă este greşit, care este soluţia şi ce în*vaţă Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi în legătură cu aceasta?
[...]
Majoritatea Sfinţilor Părinţi însă, în baza tradiţiei apostolice şi a părinţilor din primele veacuri (Ignatie Teoforul, Irineu de Lyon ş.a.), a practicat şi a recomandat „oamenilor obişnuiţi” (fără o harismă specială) împărtăşirea deasă şi chiar foarte deasă – sau mai corect: sistematică, considerând Împărtăşania ca fiind „singurul remediu” împotriva patimilor, dar nu fără o nevoinţă ascetică. De aceea considerăm necesară prezentarea învăţăturii Sfinţilor Părinţi ai Răsăritului vizavi de această problemă, făcând abstracţie de orice interpretări inovatoare scolastice, atât de mult prezente în teologia noastră. Vom argumenta prin texte liturgice şi patristice, nu prin sofisme şi raţionamente omeneşti nefondate. Să vedem aşadar ce zice Biserica!

Sfinţii Părinţi, fără excepţii, au văzut drept prim scop al Liturghiei împărtăşirea clerului şi a credincioşilor mireni cu Trupul şi Sângele Domnului. Ca dovadă, atât textul Sfintei Liturghii, cât şi Sfinţii Părinţi nu concepeau participarea la Liturghie fără împărtăşire. Această „regulă” este, de fapt, de origine apostolică şi era ţinută cu stricteţe în timpul Sfinţilor Apostoli (Fapte 2, 46) şi încă multe secole de‑a rândul după aceea. Au fost însă şi excepţii – tocmai de aceea Biserica s‑a văzut obligată să reglementeze anumite principii canonice.”

Mda, se pare ca se persista in ideea ca ar fi credinciosii fara doar si poate cu viata crestina curata si plini de vrednicie, dar preotul duhovnic le sta impotriva desavarsirii, nelasandu-i sa se impartaseasca mai des.

Sunt curios in biserica unde slujeste pr. Pruteanu, cati credinciosi sunt la impartasit in zilele obisnuite de duminica, fata de cati sunt prezenti in biserica.

Valabila intrebarea si pentru altii care stiu parintei care sunt promotorii "desei impartasanii", cati din biserica lor se impartasesc in fiecare duminica.

[AlinB]

În prealabil postat de Annyta

Da. Aici par să fiu ok :-)

Ei, atunci poate mai adaugi putina nevointa :)

Posturile scurte, de 12-18 ore chiar, pot fi de ajutor in ideea ca ai putea incepe sa tii post negru de o zi sau doua macar.

În prealabil postat de AlinB

Canon nu am auzit nici eu sa fie sa vii nemancat/nebaut la Liturghie, doar daca te impartasesti desi nici aici nu pot face trimitere la un canon, dar asta poate ne ajuta altii, ca vad ca sunt mai priceputi.

Mai demult, oamenii care mergeau la Sfânta Liturghie se împărtășeau, iar una din condiții era nemâncatul. Apoi chiar dacă nu ne împărtășim, mai întâi ne rugăm dând astfel Domnului întâietate, apoi luăm anafură, după care mâncăm, bineînțeles, doar cine vrea și cine poate, excepție fac cei bolnavi.

În prealabil postat de AlinB

Mda, se pare ca se persista in ideea ca ar fi credinciosii fara doar si poate cu viata crestina curata si plini de vrednicie, dar preotul duhovnic le sta impotriva desavarsirii, nelasandu-i sa se impartaseasca mai des.

Sunt curios in biserica unde slujeste pr. Pruteanu, cati credinciosi sunt la impartasit in zilele obisnuite de duminica, fata de cati sunt prezenti in biserica.

Sfinţii Părinţi, fără excepţii, au văzut drept prim scop al Liturghiei împărtăşirea clerului şi a credincioşilor mireni cu Trupul şi Sângele Domnului. Tu poți emite alte idei ”demne” de urmat. Vrednic nu este nici unul, strădania noastră să fie a ne pregăti fiecare după puteri. Nu este de vină duhovnicul că noi nu vrem mai mult...deși unii au cam înțeles greșit sau nu știu care este scopul Sfintei Liturghii.
Sunt curios cum comentezi îndemnul ”Luați mâncați...” repetând ca papagalii acest îndemn, iar mirenii refuză politicos pentru că nu sunt vrednici. Și uite așa schimbăm noi sensul Sf. Liturghii, transformând-o într-un spectacol de teatru în care preotul vorbește singur, iar mirenii sunt spectatori și nu actori.

[AlinB]

Adica vrei sa spui ca aia nu stiu ca nu sunt vrednici, duhovnicul nu stie ca nu sunt vrednici..pur si simplu sunt supervrednici dar nu stie nimeni. nici ei nici duhovnicul, ca ar fi.

Si incearca sa raspunzi la intrebarea cu cati se impartasesc in bisericile preotilor care avocatesc deasa impartasanie sub motivul ca "asa e Liturghia", omul nu conteaza cum e, sa-si rupa (duhovniceste) gatul ca sa iasa numarul.

În prealabil postat de AlinB

Valabila intrebarea si pentru altii care stiu parintei care sunt promotorii "desei impartasanii", cati din biserica lor se impartasesc in fiecare duminica.

Promotorul desei împărtășanii este chiar Sfântul Sinod:

Pastorala Sfantului Sinod la Duminica Ortodoxiei din anul Domnului 2014
”Nu trebuie sa uitam, asadar, ca in Biserica Il avem prezent pe Hristos, Care Se Jertfeste pentru noi la fiecare Sfanta Liturghie si ne asteapta sa redevenim icoana a Sa, prin primirea Sfintei Impartasanii, prin cunoasterea si implinirea prin fapte a invataturilor Sale, pentru ca „oamenii care se impartasesc cu Trupul cel Sfant al lui Hristos si beau Sangele Lui participa si devin partasi firii dumnezeiesti, caci se unesc cu Dumnezeirea dupa ipostas, iar cele doua firi sunt unite dupa ipostas, in chip nedespartit, in Trupul lui Hristos, cu care ne impartasim”(Ibidem, p. 145.). ”

[AlinB]

1. Unde scrie acolo ca ar trebui sa te impartasesti saptamanal?

2. Eviti raspunsul, dar nu-i nimic, este si asta un raspuns in sine.