Cat de importanta este parerea celorlalti despre noi

[Ioan_Cezar]

Şi eu am fost nemulţumit, măcar uneori, de părinţii mei. Până când am început să nu mai fiu doar copil. Iar de când mă aflu şi în situaţia de a fi eu însumi părinte, oho, multe s-au schimbat în percepţia mea asupra părinţilor mei...
Copilul începe prin a iubi îngereşte pe părinţi, continuă prin a se răzvrăti şi, în cazul fericit, sfârşeşte prin a iubi din nou pe părinţi, de data aceasta cu multe lacrimi de căinţă. Şi îi e foarte dor, uneori, foarte mare dor de părinţii pe care nu i-a preţuit şi mângâiat suficient când ei încă mai erau în viaţă...
Tinereţea e o fiară, deseori. Colţii ei dăltuiţi din înfumurare şi pripeală, din neascultare şi închipuire de sine, muşcă cel mai tare din părinţi. Pentru că ei ne iubesc şi ne iartă mereu - lucru care nu prea e pe placul fiarei.