Intrebari diverse

[fallen]

În prealabil postat de Inorogul

Nu deturna discutia.

Eu nu discut despre necesitatea respectarii legilor ci despre pedeapsa, atunci cand acestea sunt incalcate.

Daca as fi capul unei familii mari, conducatorul unei obsti, primar, presedinte, sed de scara, director de scoala etc as avea doua posibilitati atunci cand cineva pe care pastoresc greseste:
1) sa-l iert (as face-o foarte des)
2) in cazuri extreme, sa-l izolez pe cel care a gresit, pentru a nu a mai da posibilitatea repatarii greselii (scopul nu este sa-l pedepsesc/chinui).

Acum... eu sunt un biet, amarat de pacatos de om.
Intrebarea mea este: ce ar face o entitate atotputernica (care poate ierta) si infinit de buna (care trebuie sa ierte)?

O entitate atotputernica poate ierta si probabil o si face, chiar daca noi nu ne dam seama, chiar si numai ferindu-ne pe multi dintre noi de nenumarate consecinte nefaste ( karmice) care ni s-ar putea intampla datorita greselilor pe care le facem tot timpul.
Insa o entitate atotputernica nu trebuie sa faca favoruri la nimeni, daca asta ii prejudiciaza pe ceilalti si perturba bunul mers al lucrurilor. Ea trebuie sa urmareasca interesele globale, ale lumii intregi, nu ale unuia sau altuia; nu e " dumnezeul meu" sau al tau. Desigur ca fiecare dintre noi avem o entitate divina protectoare, care de multe ori ne scapa sau ne fereste din belele, mai akes cand ii cerem ajutorul; dar acum nu cred ca e corect sa ne asteptam sa se faca vreo favoare uriasa, nemeritata, atunci cand practic ar fi imposibil. Desigur putem indrazni, cu smerene, recunoscandu-ne pacatele si greselile, sa invocam clementa, mila lui Dumnezeu, pentru noi sau cineva drag, insa sa ne asteptam, sa fim pregatiti sa primim si pedeapsa, rasplata, sa suportam consecintele faptelor noastre. Sa avem in vedere ca mila si iertarea, rasplata divina nu ni se cuvin totusi neconditionat. Poate pe unii ii iarta Dumnezeu pt ca sunt mai saraci cu duhul si nu stiu ce fac, insa atunci cand stim, ar trebui, suntem datori, sa incercam, sa ne straduim sa facem ceea ce trebuie, si nu ceea ce nu trebuie. Si sa intelegem, sa nu fim nici invidiosi, atunci cand altul mai pacatos e iertat aparent mai usor, decat noi care ni se pare ca suntem corecti si nu facem pacate prea mari...

Raman la parerea mea ca o entitate corecta si infinit buna trebuie sa fie corecta si buna cu toata lumea, in ansamblul ei, si cu fiecare dintre noi dar pe termen lung. Lucruri care uneori depasesc puterea noastra de intelegere - nu putem deosebi nici ce e mai bine pt toata lumea, nici ce e cm bine pt noi pe termen lung ( mai stiti poate cand eram copii si parintii mu ne lasau sa ne facem de cap, ne obligau sa invatam, nu ne dadeau prea mult dulciuri, ne obligau sa luam medicamente si stam in pat cand eram bolnavi, nu ne lasau la joaca, etc...si acum doctorii astia care ne zic sa stam cuminti, sa nu caram greutati daca suntem accidentati, si nu ne lasa sa mergem la munca sa castigam mai multi bani, ce mai "rau" ne fac...)