Oamenii frumosi si nestiuti din jurul nostru

[glykys]

Nu stiu daca e bine sa postez aici, dar ieri am auzit ceva minunat, asa ca m-am gandit sa il impartasesc cu voi. Intr-o tara straina, intr-o biserica de rit ortodox, o credincioasa il intreba pe parintele de acolo, sa ii spunem X, un batran cu fata luminoasa, cum mai sta cu sanatatea tanarul preot Y. Mi s-a parut ca sunt martora unei scene de Pateric: parintele X povestea cum parintele Y, imediat ce a primit taina hirotoniei, a amutit. Asa, deodata, nu a putut sa mai articuleze cuvinte, de abia daca poate vorbi cateodata in soapta. Niciun doctor nu stie ce are, i s-a intamplat ca lui Zaharia, la templu, conchide parintele X, care il fericeste pe Y, ca a primit un mare dar duhovnicesc!!! Este o neputinta foarte greu de dus, explica el, nu poate sluji singur, dar il ajuta foarte mult pe plan duhovniceste, ca isi dezvolta alte modalitati de comunicare cu divinul. Vazul, auzul si toate celelalte nu sunt ale trupului, continua batranul, sunt toate daruri ale lui Dumnezeu, dar noua ne este foarte greu sa intelegem cum aceste incercari ne folosesc spiritual, sunt taine mari. Si avea o fata asa de luminoasa si il fericea pe parintele Y, ca s-a aratat vrednic de asemenea aratari dumnezeiesti si ca astfel poate progresa duhovniceste... Nicio clipa nu a pomenit faptul ca ar putea fi vorba despre o nevrednicie sau despre o pedeapsa la mijloc, ci doar un mijloc fundamental de a spori duhovniceste.


Toata istoria asta mi-a amintit de o pilda - nu stiu daca din Pateric - care era cam asa: intr-o manastire, doi calugari se pregatesc pentru postul Pastilor. Unul dintre ei sta in chilie numai in post si rugaciune, celalalt sta numai in gradina si face toaleta copacilor. Cel din chilie il vede pe geam pe celalalt cum munceste si incepe sa gandeasca: ia uite-l si pe asta, e post si el se catara in copaci aiurea, in loc sa stea sa se roage la el in chilie. Intr-o zi, il vede cazand dintr-un copac si rupandu-si piciorul, asa ca ajunge la concluzia: aha, uite, l-a pedepsit Dumnezeu ca in loc sa stea la rugaciune, el umbla brambura prin copaci! Si atunci un inger al Domnului vine si ii spune ca de patru ori a gresit: in primul rand, si-a judecat fratele ca nu se roaga - or acela se ruga mai bine in timp ce toaleta copacii decat daca ar fi facut-o in chilia lui, si rugaciunea lui a fost mai bine primita asa. In al doilea rand, ca l-a facut pe Dumnezeu responsabil, crezand ca l-a pedepsit, cand, de fapt, Domnul i-a binecuvantat nevointa aceasta, pentru ca fratele va trage folos duhovnicesc din cazatura din copac. In al treilea rand, ca s-a bucurat si a indreptatit raul aproapelui. In al patrulea rand, ca judecandu-l mereu pe acela, s-a indreptatit pe sine, laudandu-se ca face bine ce face stand in post si rugaciune in chilie, or mandria e un pacat capital.