Universul dinainte de căderea în păcat

[Yasmina]

În prealabil postat de delia31

Pai, stai asa Yasmina, sa nu ne ia valul imaginatiei ca dam in erezii. Argumentul cui? A stabilit cineva cu exactitate asa ceva, cineva cu autoritate in Biserica? Nu, nici n-avea cum. Metafora vesmintelor de piele e mult mai profunda.

Eu zic, hai, mai bine sa nu ne imaginam tot felul de speculatii, ci sa ordonam cu atentie ce se stie.

Ce se stie? Se stie ca in alcatuirea lui, omul are o latura comuna cu a tuturor fiintelor trupesti fiind creat din tarana, dar si o latura comuna cu a fiintelor netrupesti, prin suflare primita de la Creator.

In starea edenica, omul nu era pe deplin nici doar trupesc, nici doar duhovnicesc, ci capabil si de una si de alta. La alegerea lui.

Prin morfologia lui somatica, omul a avut de la inceput potentialitatea functionarii bio-fiziologice, comune tuturor fapturilor trupesti, dar nu aceasta e nota esentiala si definitorie a fiintei umane.
In acelasi timp, prin suflarea de viata pe care Dumnezeu i-a dat-o doar omului, nu si celorlalte vietuitoare trupesti, i-a dat potentialitatea de a ajunge asemenea fiintelor netrupesti. Si la asemanarea cu El Insusi.
Asadar, de la inceput, omul a fost creat capabil si de una si de alta.

Ce se mai stie? Ca atunci cand a creat omul, Dumnezeu a creat in interiorul firii umane doua ipostasuri distincte, masculin si feminin.

Se mai stie si ca ipostasul feminin era consubstantial cu ipostasul masculin, in interiorul aceleiasi firi umane. Si ca pana ce Dumnezeu n-a operat asupra omului scoaterea coastei si metamorfozarea ei in ipostas feminin, cei doi, barbatul si femeia erau o singura alcatuire, care se numea simplu: om. Dar, atentie, inca de la inceput, inainte de episodul cu coasta, Scriptura ne spune ca pe om, barbat si femeie, l-a facut Dumnezeu.

Acuma, pt. a evita confuzia dintre sex si sexualitate, sa nu uitam ca sexul tine de structura ontologica a omului (barbat si femeie ne-a facut ) iar sexualitatea este doar o intrebuintare derivata si conjucturala a sexului, necesara doar in starea de dupa pacat, dar ne-necesara in absenta pacatului (exemplul lui Hristos e mai mult decat suficient). In Imparatia cerurilor, dupa Parusie, acolo neexistand pacatul, oamenii vor vietui ca ingerii.

Dar sexul (ca gen masculin si feminin, cu tot ce le diferenteaza anatomic) exista de dinaintea sexualitatii.
Istoria sexualitatii nu este decat intervalul indefinit dintre sexul fara sexualitate al conditiei originare (caracterizata prin castitatea ingereasca, prin goliciunea cea fara de rusine) si sexul fara sexualitate al Imparatiei finale (la inviere nici nu se insoara, nici nu se marita, ci sunt ca ingerii).

Unde nu (mai) este pacat, nu (mai) este nici nici sexualitate, nici moarte.

Am folosit expresia legata de imaginatie doar pt a ne putea elibera putin de plafonarea in care majoritatea au cazut sustinand ca inmultirea nu se poate face decat prin act sexual.
Macar atata bun simt am si eu sa stiu ca nu imaginatia se foloseste cand dorim sa descifram scripturile.

[delia31]

În prealabil postat de Yasmina

Am folosit expresia legata de imaginatie doar pt a ne putea elibera putin de plafonarea in care majoritatea au cazut sustinand ca inmultirea nu se poate face decat prin act sexual.
Macar atata bun simt am si eu sa stiu ca nu imaginatia se foloseste cand dorim sa descifram scripturile.

Ok, inteleg. Nici n-am insinuat ca ai crede ca la descifrarea scripturii avem nevoie de imaginatie.
Ideea era ca "argumentul conform caruia Adam si Eva nu aveau organe sexuale ci ele au survenit ulterior,odata cu invelisul de piele" - nu e deloc un argument, ci o speculatie bazata pe...nu stiu pe ce. Ori neintelegerea metaforei vesmintelor de piele, ori confuzia dintre natura umana si cea angelica, ori confuzia dintre sex (gen) si sexualitate, ori altceva. Cei care sustin asta, sa spuna.

Inca ceva. Cand am scris mesajul, te-am citat pe tine dar am scris sus in titlu ca e si pt. Mihnea Dragomir, a carui postare anterioara e scrisa cu multa verva si imaginatie. Iar tu probabil ai resimtit critica adusa imaginatiei exclusiv la adresa ta, fara ca eu sa intentionez asta. No, imi cer scuze. Ar fi trebuit sa raspund pe rand, chiar daca m-as fi repetat.