Averea Bisericii Ortodoxe Române, a lui Hristos

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de Corinusha

Ai cu vine vorbi? Ca te blesteama de nu te vezi daca le zici ceva (unii). Ce iubire vrei, cand multi nu sunt in stare de iubire?
da, or fi si obiecte "de lux", dar crede-ma, exista si obiecte DE LUX, costisitoare rau. Numai hainele preotesti cat costa...toate alea; si doar trebuie macar 4-5 randuri diferite, sa fie unul doar pentru Paste, una doar pentru Craciun si restul sa le schimbe cand-cum

Nu te blesteamă nimeni. Eventual îţi spune că are treabă, fiindcă se ştie vinovat că te-a smintit, dar depinde şi cu ce ton îi spui, depinde cât de sincer şi iubitor eşti în cuvinte, că se simte. Depinde cum este însăşi viaţa ta, ce exemplu dai tu, prin haine, prin gesturi, privire, cuvinte, prin tot ce faci. Depinde cât te-ai rugat pentru el, înainte de a încerca să-l ajuţi să nu mai iubească materialismul.
În principiu, e simplu, fiindcă hristos face totul prin tine, dacă eşti sinceră, iubeşti curat şi viu pe oricine, şi cauţi să slujeşti, să ajuţi, nu să osândeşti şi să ataci.

În prealabil postat de Corinusha

Fara inregistrare oficiala se numeste frauda. Dar nah, sunt parohii, cum sa le acuzam de ceva?
Nu intrece chiar nimic, pentru ca nici guvernul, nici biserica nu fac nimic ca sa-i ajute pe cei in nevoie. Se gasesc cativa oameni, si cativa proeti care se implica; restul se uita de propria imbogatire.

Corina, mă refer la înregistrare oficială a femeii ce vine bătută de soţul ei alcoolic, şi părintele o găzduieşte la o anexă ce a construito din banii parohiei, pentru situaţii de urgenţă.
Ce fraudă este construirea acelei anexe, care slujeşte, credincioşilor cu orice scop ?
Eşti cel puţin ciudată... Iertare.
Draga mea, eu nu vorbesc numai să nu tac, ci fiindcă am ceva important de spus, mai ales când ştiu că am dreptate, când ştiu că vorbesc Adevărul, şi sunt în slujba binelui, a ajutorului şi a creştinătăţii.

În prealabil postat de Corinusha

Sa primeasca de la enoriasi, daca vor sa dea, sa plateasca impozite si taxe, sa dea chitanta la orice suma primita, inclusiv cele de cuninii, botezuri si inmormantari, si pentru banii dati pe lumanari. Si sa inceteze cu fraudele fiscale de care nimanui nu-i pasa. Sa cunune, boteze si inmormanteze pe gratis, iar daca li se da totusi bani, sa dea chitanta sau bon fiscal pe fiecae leu primit.

Înţelege: chitanţă primeşti, pentru orice sumă vrei, care o dai Parohiei, chiar dacă o dai pentru o slujbă, sau donaţie. Cere chitanţă şi vei primi, ca să dovedeşti că ai dat banii. Nu e nicio fraudă. Biserica nu fraudează pe nimeni. Ci este în slujba şi ajutorul oamenilor. Aşa a fost încă din anul 34, de la Pogorârea Duhului Sfânt şi înfiinţarea Bisericii lui Hristos.
De ce nu crezi când îţi spun ?

În prealabil postat de Corinusha

Cati sunt atat de implicati incat sa fie cu adevarat disponibil pentru oamenii in nevoie? Cati au devenit proti pentru a se pune in slujba lui Dumnezeu si a oamenilor cu adevarat? Si cati s-au facut preoti pentru ca "de aici iese banu'?

Toţi. Toţi preoţii sunt implicaţi. Dacă chiar ai nevoie de ajutor, şi ceri sincer ajutorul, toţi preoţii te vor ajuta, cât de bine vor putea, fiecare. Nu te îndoi de asta. Doreşte-ţi doar să nu ai nevoie de ajutor mare şi urgent.
Nimeni nu s-a făcut preot, pentru bani. Şi mai ales că nu se face nimeni preot. Ci Dumnezeu te alege, te ridică şi te unge preot, prin punerea mâinilor mai marilor noştri, episcopii. Şi e minunat aşa.
Faptul că Biserica lucrează cu banii, e vital, pentru că altfel, nu ar putea ajuta material credincioşii. Şi până ajungem în Viaţa Veşnică, cea Adevărată, trebuie să trecem prin Viaţa trecătoare, muritoare, să ne consumăm şansa de a ne mântui, şi aici avem nevoie de Biserică, şi de a fi activi unii pentru alţii.
Asta înseamnă comuniune. Nu egoism şi osândire. Ci bucuria de a dărui. "Mai bine este a da decât a lua", spune Hristos. Dar asta nu simţi, decât dacă faci milostenie şi dăruieşti din toată inima, cu bucurie şi lipsită de egoism şi materialism.
Milostenia e o virtute, printre cele mai mari. E a şaptea virtute ca importanţă, în clasificarea mea personală după iubire, smerenie, rugăciune, credinţă, nădejde şi discernământ.