![]() |
![]() |
|
|
#1
|
||||
|
||||
![]()
Din colectia "perle bisericesti":
"În familiile cu păcate grave, nespovedite si fără pocăintă, apar copii cu grave infirmităti fizice si psihice." Mai multe aici : https://bisericasecreta.wordpress.co...ta-spovedania/ |
#2
|
|||
|
|||
![]()
Uneori, pentru spovedit, ne scriem păcatele, ori pentru a nu le uita, ori din alte motive. Am citit că hârtiile respective ar trebui apoi să fie rupte/ aruncate. Știți ceva în acest sens, o explicație, un temei?
|
#3
|
|||
|
|||
![]()
Doar daca nu vrei sa ajunga pe mana altora..
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#4
|
||||
|
||||
![]()
__________________
Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" |
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Psihice ma tem ca da. Chiar daca nu genul la care s-ar gandi majoritatea, dar cu siguranta vor fi. Poate nu in toate cazurile, poate nu atat de evidente, dar riscul exista si e semnificativ mai mare decat intr-o familie care sta aproape de Dumnezeu. Si iarasi, faptul ca te spovedesti, nu ai pacate grave nu inseamna ca vei fi ferit de orice riscuri in zona asta. Cred totusi ca problema e pusa oarecum gresit, oamenii ar trebui sa vina la spovedanie cautand pe Dumnezeu nu doar de dragul sanatatii fizcie si a bunastarii materiale.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 22.06.2015 at 10:48:21. |
#6
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Care oricum nu are judecăti din astea muritoare, de genul dinte pentru dinte - citeste boala copiilor, pentru păcatele neamurilor. |
#7
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Si asta cu boala trebuie inteleasa in limite ceva mai largi.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#8
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Precum ne tâlcuiesc Părinții. Ne dezvăluie taina aceasta Dumnezeu, avem dovezi scrise în Scriptură. |
#9
|
||||
|
||||
![]()
Nu zic că nu sunt cazuri, dar hai să nu facem din asta o regulă de bau-bau.
|
#10
|
|||
|
|||
![]()
Eu cred că e vorba de responsabilitate. Dumnezeu e bun, ne iartă păcatele mărturisite, dar a spera că greșelile și răutățile pe care le facem și nu vrem să le îndreptăm, rămân fără urmări, mi se pare utopic.
"că Eu, Domnul, Dumnezeul tău, Eu sunt un Dumnezeu gelos, Cel ce vina părinților o dă pe seama copiilor pân'la al treilea și-al patrulea neam pentru cei ce Mă urăsc, dar Mă milostivesc pân'la al miilea neam spre cei ce Mă iubesc și-Mi păzesc poruncile." (Deuteronomul) Mai sunt și cărți care vorbesc despre ereditatea bolilor sufletești, de exemplu Konstantin Zorin "Enigmele eredității. Păcatele strămoșilor și genele urmașilor" și "Păcatele părinților și bolile copiilor": http://www.sophia.ro/Enigmele-eredit...tor-ro-533.htm http://www.librariasophia.ro/carti-P...V-so-2275.html |
|