![]() |
![]() |
|
#41
|
|||
|
|||
![]() Citat:
farfuriile altora. =)) Numai bine. |
#42
|
||||
|
||||
![]()
Pentru a intelege ce se intampla azi in Grecia si ce se va intampla maine in toata lumea, sa ne amintim de originea bancnotelor.
In anul 1694, Wilhelm de Orania, devenit Regele William al Angliei, adica stramosul indepartat al actualei Regine Elisabeta a II-a avea nevoie de bani ca sa-si intretina puternica armata. Dar nu avea bani. Si atunci, o uniune a camatarilor olandezi, condusa de Wilhelm/William Patterson ii ofera regelui (adus la putere tot cu sprijinul bancherilor protestanti olandezi) un imprumut de 1 200 000 de lire in aur (suma era enorma atunci), adica practic intregul capital al camatarilor din acea tara, contra unei dobanzi de 6 %, garantata de stat si platibila in aur. Regele ofera, la schimb, dreptul ca aceasta asociatie de camatari olandezi sa se numeasca "Banca Angliei" si sa emita, sa puna in circulatie si sa negocieze niste note de banca, denumite, de atunci, "bank-notes" pana la concurenta sumei de 1 200 000 de lire aur, suma granatata de stat. Pana atunci, statul avea dreptul regal de a emite moneda. Ar fi putut, in principiu, sa emita si "bani de hartie", dar aceasta idee geniala nu trecuse prin capul statului. Aceste "banc-note" circulau nu doar in Anglia. Lumea avea mare incredere in ele. Aveau chipul regelui si pe ele scria "Banca Angliei". Care nu mai avea o letcaie, deoarece daduse toti banii adevarati, adica din aur, regelui. Si ce a facut asociatia privata de camatari straini numita, acum, "Banca Angliei" (vom vedea alta data ca nu diferita, in fond, e originea lui "Federal Reserve" cu bancnotele ? Le-a imprumutat si pe acelea. Tot cu 6 la suta. Prin urmare, s-a ajuns la o dubla indatorare: a guvernului fata de banca si a poporului fata de aceeasi banca. Numai ca guvernul avea la dispozitie un mecanism de procurat bani: cresterea impozitelor. Dar nevoia de noi imprumuturi crestea pe masura ce sumele imprumutate cresteau. Aceasta este originea Datoriei Nationale a Angliei. Nula inainte de stramosul actualei regine, ajunsa la 24 de miliarde de lire in 1948 pe vremea regelui George, tatal ei. Si la 1 560 de miliarde de lire in anul de gratie 2015. Avand in vedere populatia de 65 de milioane, fiecare cetatean (inclusiv copii, batrani, atc) ar trebui sa plateasca 15 000 de lire ca sa amortizeze aceasta datorie. Care, evident, nu mai are nicio legatura cu capabilitatea de plata a tarii, majoritatea catatenilor englezi fiind ei insisi indatorati la aceleasi banci.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
#43
|
|||
|
|||
![]()
Jacob Fugger...daca tot vorbim de camatari si finantari mai putin...fair :) In alta ordine de idei, parca Cardinalul Hostiensis a enumerat 13 cazuri de imprumuturi ,,morale". Lucrum cessans=opportunity cost ?:) Ce ironie.
|
#44
|
||||
|
||||
![]()
Dar nu e semnul egal.
Lucrum cessans inseamna cat se pierde. Damnum emergens inseamna cat s-ar fi putut castiga. De exemplu eu sunt taximetrist si va imprumut masina pentru o zi. Dupa o saptamana mi-o aduceti facuta praf. Aveti de plata asa: -contravaloarea reparatiilor. Asta e lucrum cessans. -cat as fi castigat eu in tot acest timp cu ea (adica intr-o saptamana plus cat sta la reparat). Asta e damnum emergens. In cazul unui imprumut, una din conditiile ca sa fie moral licit este ca dobanda sa nu depaseasca lucrum cessans. Altfel spus, creditorul sa se limiteze la a cere atata dobanda cat pierde prin inflatie. Toti moralistii sunt de acord asupra acestui lucru. Pesemne ca si Fericitul cardinal Hostiensis. Sau, poate ca nu era inflatie in acel timp ? In schimb, parerile diverg in ce priveste damnum emergens, in primul rand din cauza ca e dificil, daca nu imposibil, de cuantificat. Majoritatea moralistilor cad, totusi, de acord ca cel care imprumuta ar putea cere un damnum emergens altfel decat in bani. De exemplu, in munca. In schimb, ideea ca ar putea cere in bani e respinsa. Am sa mut discutia pe un topic dedicat. Aici, se va pierde in noianul "generalitatilor" si merita o soarta mai buna.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
#45
|
|||
|
|||
![]()
Nu sunt specialist in materie dar daca imi aduc bine aminte parca acele 13 cazuri nu au fost oficial adoptate de BC. Poate gresesc,asa imi aduc aminte.Ma gandeam, in extenso, la o situatie de prin 1982, din sectorul financiar italian, foarte interesanta.Vorbim atunci.
|
#46
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Eu cred ca si mai surprinzatori sunt cei care le imprumuta bani, chiar stiind i-logica financiara a grecului. Pai la politicieni totul e o joaca, de altfel cred ca e nevoie de o doza serioasa de egoism si iresponsabilitate ca sa ajungi in varful piramidei politice. Normal ca nu va plati el, rareori politicienii platesc.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#47
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Dar au sa se descurce, dupa default in cativa ani vor sari toti sa le imprumute iar bani. Omul de rand nu stie unde se duc banii lui, el bifeaza pe contract "randament superior" la depozit/obligatiuni (si sunt multi amatori de asa ceva) si altii dau banii (care nu sunt ai lor) mai departe (in investitii falimentare) si iau comisionul. Ce se intampla pe urma cu banii, nu ii doare capul, comisionul l-au luat oricum. Bine, lucrurile sunt poate ceva mai complicate in realitate, dar asta e baza.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#48
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Ori asta nu se (mai) poate, momentan cel putin (finantele au memorie scurta, din motiv enuntat mai sus) Doar ca acum nu sunt intrebati ce vor ci sunt pusi sa-i justifice pe cei care le-au taiat deja craca de sub picioare.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#49
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Daca aplicam la masina regula de la bani, atunci ar trebui sa nu ti se plateasca "cat ai fi castigat tu in acest timp cu ea" ci doar uzura ei morala (pe langa cea fizica, desigur). Aplicand la bani regula masinii, nu platesti doar inflatia ci si cat ar fi produs banii respectivi ca investitie. Desigur, sunt investitii mai bune, altele mai proaste, dar in general piata financiara stabileste un randament mediu. Aia se cheama dobanda si uneori poate fi considerabil mai mare decat inflatia, alteori mai mica sau chiar negativa.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#50
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
|