|
|
|
|
|
|
|
#2
21.09.2015, 21:44:55
|
|||
|
|||
Citat:
|
|
#3
08.10.2015, 21:52:36
|
|||
|
|||
|
,,noi ne bizuim pe Numele Domnului Dumnezeului Nostru"
Am fost adeseori uimit, daca nu bulversat, de reactiile unor eroi ai credintei din VT, in mijlocul incercarilor. Din perspectiva lumii noastre moderne par aproape nefiresti, adeseori sunt privite de multi dintre cititori cu indoiala, cu un zambet compatimitor adresat unor povesti fictive, ireale, exagerate, scrise poate doar in scop apologetic, dar fara mare legatura cu lumea noastra. Habacuc, desi stia ce se va abate peste Israel, desi lua in calcul ca nenorocirea sa loveasca (Habacuc 3:16-17) el spunea ca tot se va bucura in Domnul si nu oricum. Expresia in sine, in ebraica, are un sens foarte apropiat cu a sari in sus de bucurie, o manifestare dezlantuita, exuberanta, foarte apropiata de manifestarile suporterilor din sport la o reusita a favoritilor. Uluitor. Dupa cum spunea un comentator ,,bucurie de cea mai inalta factura in imprejurarile cele mai neprielnice. Ce biruinta!" Ieremia, in mijlocul atrocitatilor abatute asupra Ierusalimului, in timpul asediului babilonian. Profetul acesta vede cu ochii lui toate grozaviile razboiului, violuri, canibalism din cauza foamei, moarte, distrugere aproape completa, devastare.In mijlocul capitolului 3 din Plangeri, cand trece printr-o experienta cumplita, ce spune, la ce se gandea el? Incepand cu versetul 21: speranta, bunatatile Domnului, inoire, credinciosie, nadejde. Iarasi uluitor. Cum vedea omul acesta asa ceva cand in jurul lui totul era cazut in moarte si distrugere? Te pune pe ganduri, in general noi avem tendinta sa nu-L mai vedem pe Dumnezeu din motive mult mai putin dramatice. Adica ganditi-va putin: stai si vezi cum le mor de foame copii scheletici la mame in brate, cum se mananca carne de om si tu spui: ,, bunatatile Domnului nu s-au sfarsit, indurarile Lui nu sunt la capat.Ci se inoiesc in fiecare dimineata. Si credinciosia Ta este atat de mare! ". Pare credibil in timpurile noastre, cand revolta impotriva lui Dumnezeu, chiar culpabilizarea Lui, pare in plin avant? Bineinteles ca nu si totusi au fost extrem de reale trairile lor.
Oameni precum Habacuc sau Ieremia nu au fost niste eroi indestructibili, pe care nu ii afecta nimic, eroii ideali,artificiali. Au fost oameni cu slabiciuni, ezitari, framantari teribile, si totusi credinciosi in mijlocul unor cumplite framantari. O extraordinara lupta s-a dus in sufletul lor, intre evidentele realitatii inconjuratoare si credinta lor extraordinara. Este moarte in jurul meu, vine nenorocirea? Da, o vad, o traiesc si totusi ma bucur in Domnul. Nu am inebunit, nu am pierdut contactul cu evidenta dar este o realitate peste realitatea pe care o traiesc. Si aceasta realitate care ma loveste cumplit nu imi poate darama credinta ca Dumnezeu, peste toti si toate este un Dumnezeu, bun, drept, plin de dragoste si credinciosie. Un fel de strigat eroic al credintei precum cel din psalmi: ,,Unii se bizuie pe carele lor, altii pe caii lor dar noi ne bizuim pe Numele Domnului Dumnezeului Nostru". Acesta este om care este fierbinte in credinta pentru Dumnezeu, in mijlocul incercarilor, in toiul loviturilor, in fata nenorocirii si a mortii. Si totusi o intrebare ramane: cum a fost posibil ca oameni obisnuiti, desi profeti, sa se comporte in acest mod, sa aiba asemenea trairi, in ciuda zbaterilor prin care au trecut, atat de reale si omenesti? Odata cineva mi-a spus :,,Puterea Celui ce trimite, nu slabiciunea celui ce este trimis, este cea care aduce o schimbare si face posibila biruinta". Cred cu tarie ca acei oameni ar fi consimtit din toata inima, ca ar fi sarit in sus de bucurie si l-ar fi laudat pe Dumnezeu.Sau ar fi spus minunate rugaciuni de multumire precum David: "Binecuvantat sa fii Tu, din veac in veac, Doamne Dumnezeul parintelui nostru Israel! A Ta este, Doamne, marirea, puterea si maretia, vesnicia si slava, caci tot ce este in cer si pe pamant este al Tau; a Ta, Doamne, este domnia, caci Tu Te inalti ca un stapan mai presus de orice! De la Tine vine bogatia si slava, Tu stapanesti peste tot, in mana Ta este taria si puterea, si mana Ta poate sa mareasca si sa intareasca toate lucrurile.Acum,Dumnezeul nostru, Te laudam si preamarim Numele Tau cel slavit.Caci ce sunt eu si ce este poporul meu, ca sa putem sa-Ti aducem daruri de bunavoie? Totul vine de la Tine si din mana Ta primim ce-Ti aducem.Inaintea Ta noi suntem niste straini si locuitori, ca toti parintii nostri. Zilele noastre pe pamant sunt ca umbra si fara nicio nadejde. Doamne Dumnezeul nostru, din mana Ta vin toate aceste bogatii pe care le-am pregatit ca sa-Ti zidim o Casa Tie, Numelui Tau celui sfant, si ale Tale sunt toate."
Last edited by Pelerin spre Rasarit; 09.10.2015 at 00:06:51.
|
|
#4
30.11.2015, 10:21:17
|
|||
|
|||
,,Noi am gasit pe Mesia" (Apostolul Andrei)
|
|
#5
25.12.2015, 13:06:33
|
|||
|
|||
|
,,Imparatul imparatilor si Domnul domnilor"
S-a intimplat intr-o zi din istorie, o zi cand Caesar August era imparatul Romei iar Quirinius era guverantorul Siriei unde azi cad bombe si crestini mor. Cand acesti oameni credeau ca ei guverneaza lumea Dumnezeu a venit intr-o zi. O zi pregatita din eternitate, inainte de crearea lumii, o zi pentru care a fost pregatit tot universul, si tot ce exista a fost creat pentru aceasta zi. Caci prin EL au fost facute toate lucrurile, vazute si nevazute, si toate au fost facute pentru EL. Aceea zi, acei oameni, acele evenimente, toate au fost puse acolo la implinirea vremurilor pentru EL. Nu s-a intimplat mai devreme sau mai tarziu, ci s-a implinit la momentul hotarat de Dumnezeu. Betleem, casa lui Isai, tatal lui David, a primit implinirea clipei si implinirea profetiilor. Din toate locurile din lume Dumnezeu l-a hotarat pe acesta si puterea Lui este fara de margini, punand in inima unui imparat hotararea de inscriere a supusilor, si astfel sa o aduca din Nazaret la Betleem pe o tanara fecioara binecuvantata, exact acolo unde profetiile au spus ca trebuia sa fie, in clipa hotarata. Popoare se misca, imparatii dau hotarari, istoria pare a se scrie doar la nivel uman dar Dumnezeu stapaneste peste tot si toti.Nu toti evreii au primit cu bucurie hotararea imparatului si multi dintre ei au spus ca este o blasfemie si ca doar Dumnezeu isi poate numara poporul. Iuda Galileanul s-a ridicat impreuna cu ai lui si a fost zdrobit. In tot acest timp, in acest urias tumult,cu multimi de oameni in miscare,cu zbateri si revolte, o tanara fecioara si sotul ei credincios porneau spre implinirea profetiilor si a hotararii lui Dumnezeu. De cate ori privim istoria de la nivelul nostru considerand evenimentele potrivnice sau fara sens, negasind legaturi sau ratiune si uitand ca in fata lui Dumnezeu totul are un sens si ca isi va face voia pana la capat? Cat de mici si de trecatori suntem si cat de maret Dumnezeu avem care prin puterea Lui stapaneste totul si calauzeste istoria, uriasa pt noi si doar un mic parau pt EL, spre implinirea ei.
Intr-o zi reala, intr-o cetate din istorie, Mantuitorul care a luat toata vina asupra Lui, Hristosul care a implinit toate sperantele, Domnul care biruie toti dusmanii si care mantuieste pentru vesnicie, a venit. Un inger a vestit pastorilor minunata veste si o multime de oaste cereasca s-a alaturat aducand slava lui Dumnezeu.Un inger poate aduce vestea dar pentru a raspunde la ea, la implicatiile ei, a fost nevoie de o oaste cereasca.Venirea Lui va aduce pace poporului Sau, si intr-o zi ea va umple tot pamantul. EL va face ca domnia Lui sa fie vesnica si Dumnezeu e slavit prin venirea Lui. EL primeste slava si noi pacea iar pacea se raspandeste oriunde acest Mantuitor este primit. Slava pentru Dumnezeu inaltandu-se de la oameni de-a pururi si pacea coborand de la Dumnezeu tot de-a pururi peste oameni. Ingerii au vazut asta.Acel Copil care urma sa se nasca in conditii atat de vitrege, va judeca lumea si la sfarsit, cu vocea Lui va chema lui Judecata pe toti cei din morminte, unii pentru damnare si altii pentru mantuire. Leul din semintia lui Iuda va judeca lumea si daca lumea sta inca in picioare este pt ca EL o tine prin puterea Lui, pentru ziua cand Imparatia Lui se va asterne fara de sfarsit. S-a nascut Domnul, Mantuitorul, toate lucrurile au fost facute prin EL si nimic din ce a fost facut n-a fost facut fara EL. ,,In EL era viata si viata era lumina oamenilor. Lumina lumineaza in intuneric si intunericul n-a biruit-o" dupa cum a marturisit apostolul. A venit in lume Mantuitorul ei si cat de nepatrunsa este aceasta taina, sa vina Creatorul in trup de om printre cei ce exista datorita Lui si doar prin EL. ,,Acum sloboade in pace pe robul Tau, Stapane, dupa cuvantul Tau.Caci au vazut ochii mei mantuirea Ta, pe care ai pregatit-o sa fie inaintea tuturor popoarelor, lumina care sa lumineze neamurile si slava poporului Tau, Israel" (Cantarea lui Simeon)
|
|
#6
25.12.2015, 13:37:31
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#7
25.12.2015, 14:06:45
|
|||
|
|||
|
Simeon, om credincios si plin de nadejde, astepta de o viata implinirea promisiunii lui Dumnezeu, pe care i-o facuse prin Duhul Sfant. A asteptat in ciuda aparentelor, in ciuda unor evenimente potrivnice, nu a parasit nadejdea in credinciosia lui Dumnezeu. Tot ce a promis EL se va implini iar Simeon a vazut inceputul implinirii. Ceea ce profetii au facut tinta staruitoare a cautarii lor, ceea ce credinciosi dinainte de Simeon doar au vazut de departe, Simeon a vazut. Cred ca inima i-a batut cu putere cand Duhul l-a manat la Templu si cand bratele lui batrane au tinut Mantuitorul lumii, dupa ce l-a binecuvantat pe Dumnezeu pt credinciosia Lui, a primit pacea implinirii nadejdii in credinta. Dupa cum au cantat ingerii: ,, Slava lui Dumnezeu in locurile preainalte si pace pe pamant intre oamenii placuti Lui". Poate ca la Inviere Domnul ii va spune : ,, Simeon, robul Meu credincios care m-ai asteptat, vazut si tinut in brate, ridicate-te din morti la viata vesnica, caci credinta ta s-a implinit acum pe deplin". Simeon, omul pacii binecuvantate, va da marturie ca nadejdea si credinta sunt mereu imbratisate la final in dragostea Lui.
Va urez un Craciun plin de pace in Domnul si Mantuitorul lumii, Iisus Hristos, fie ca nadejdea, credinta si va fie implinite tuturor iar bucuria regasirii pentru vesnicie sa va fie deplina in ziua cand il veti vedea pe Cel in care ati crezut fara sa il fi vazut. Caci, asa cum spunea Apostolul Pavel ,,credinta este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite". Imparatia Lui va veni, cu fiecare zi timpul istoriei se scurge spre aceea clipa si la fel cum Simeon a trait bucuria implinirii lui la fel si credinciosii vor trai bucuria deplina a intoarcerii Lui. Dumnezeu sa va ocroteasca si prin puterea Lui sa va apere de orice rau.
|
|
#8
25.12.2015, 13:29:37
|
|||
|
|||
|
Citat:
Un steag trist... Drapelul e menit sa fie purtat si, desigur, fluturat de vant....) * Un steag care nu flutura nu intereseaza pe nimeni. Spun asta, draga prietene, cu gandul ca Acum-ul Dumnezeirii este viata, spre deosebire de acum-ul nostru care, de n-ar fi Acum-ul, ar fi impietrire. Vesnica, ce-i drept... A fi in nemiscarea timpului lui Dumnezeu, in Acum: ce vis pentru om, ce taina mare...
|
|
|
Mod hibrid