Datoria crestinului fata de semenii sai

În prealabil postat de Samy02

Psihologul m-a umilit, psihiatrul mi-a umplut sertarul cu medicamente, pe care am renunțat a le mai lua, datorită efectelor secundare pe care le resimt și acum. Mi-a rămas doar preotul duhovnic si cei câțiva oameni din jurul meu care mă sprijină și cărora le mulțumesc.
Da, cred cu tărie că poți schimba pe cel de lângă tine , indiferent dacă îți este prieten sau amic, rudă sau vecin, am citit undeva că Dumnezeu nu te întreabă câți metri pătrați are casa ta, ci câți oameni ai adapostit în ea....mâine mai îmbătrânesc cu un an, dar vreau să cred în oameni și să-i văd frumosi și luminoși.Mă iertați dacă v-am supărat cu ceva.

O intrebare prieteneasca: pe dvs. a reusit cineva sa va schimbe?Sau dvs. ati reusit sa schimbati pe cineva?Daca da, spuneti-mi si mie cum ati reusit, ca eu am incercat asta toata viata cu cei din jurul meu, si nu mi-a iesit nici macar o data.Ba mai mult am fortat lucrurile si le-am(ne-am) agravat starea.Personal, cred ca ultimul cuvant si decizia hotaratoare apartine celui in cauza, care vrea( sau nu vrea) schimbarea.Cei din jur, pana la urma nu pot decat sa il accepte( sau nu) asa.In nici un caz sa isi asume meritele sau culpa pentru schimbare/neschimbare.
"La multi ani!" , pentru ziua de maine(daca am inteles bine).
Imi pare rau pentru experientele triste cu psihologul/psihiatrul.Si dansii sunt tot oameni, uneori avem asteptari nerealiste, uneori mai gresesc si ei(cam des la noi in tara, dar asta e)..Pana la urma, cei mai buni medici/psihologi trebuie sa ne fim tot noi.Si euam avut intamplari triste in ultimii ani, referitor la mediul medical.