Biserica Crestina Universala

[Copacel]

În prealabil postat de vsovi

Altă întrebare nesurprinzătoare mai ai? Te rog, îndrăzneşte fiule!.. al lui Avraam.. şi nu te crampona în re-formarea inchiziţiei ''ortodoxe''. :)

Da mai am. Ce parere ai de medici ? Mai ales de psihologi si sau psihiatrii ?

[vsovi]

În prealabil postat de Copacel

Da mai am. Ce parere ai de medici ? Mai ales de psihologi si sau psihiatrii ?

Păi dacă ai cunoaşte pe sfîntul Pantelimon sau pe atîţia sfinţi medici creştini fără de arginţi aşa cum îi cunosc eu atunci ai pricepe că nu am de dus un război cu vreun medic.

De psihologi şi de psihiatrii am o părere foarte proastă dar îi iert de acuzare dacă mă gîndesc cît de greu le este lor de vindecat tot felul de bolnavi care apelează la ei.

Bunicul meu a fost psihiatru şi a avut din cei 7 fraţi cîţi au fost la părinţi, un frate sau doi care de asemenea au fost psihiatrii. Practicau regresia hipnotică şi tot felul de tratamente bazate pe sugestie, pe impuls, pe inerţie... erau medici mari... dar aveau destule păcate aşa că mai bine spune-mi părerea ta despre ei, despre psihiatrii şi psihologi. De ce ţi-e frică de ei? Am văzut destui bolnavi psihic şi ştiu cum au fost trataţi. Nu am nevoie nici de tratamente psihologice cu atît mai mult cu cît nu le găsesc utile la ceva mai ales că teoriile lor le ştiu şi le consider nocive pentru dreapta credinţă... ortodoxă! Defapt nu sunt tratamente ci experienţe nereuşite pe oameni pe baza cărora s-au întocmit cărţi ''ştiinţifice'' prin care vor să obţină omul lumesc ateu bine integrat în lume şi bine adaptat şi care ştie socializa şi să se comporte ''civilizat'' în public.

Apoi am o colegă de servici psiholoagă şi pe alţi psihologi i-am văzut pe la TV şi prin filme cum tratează şi ce recomandă ei aşa că ştiu ce susţin şi cum încearcă să te trateze ca să te ''adaptezi''.

Nu-i condamn pe niciunii însă teoriile lor şi practica lor nu e una creştină darmite de a fi una ortodoxă. Ei se apropie mai mult prin tratamentele şi sfaturile lor de metodele egipsihologice şi egipsiatrice practicate de milenii de toate vrăjitoarele şi de toate ghicitoarele şi de toate propagandele şi experimentele care se joacă cu creierul omului şi cu sufletul omului însă nu e un joc cinstit ci jocul lor de păcălici este unul la care ei întotdeauna trişează, fraierind bolnavul sau aparţinătorii pentru intenţiile lor... cică nobile.

Deci nu-i judec şi nu-i condamn fiindcă mi-aş condamna familia, bunicii însă nici nu pot să le împărtăşesc tuturor medicilor metodele lor viclene şi teoriile lor pe baza cărora ei vor să te ''trateze''.

Cu toată buna credinţă, n-am cum să-i cred, însă de exemplu, cum mi-e rău pe maşină din pricina serpentinelor şi a frînărilor repetate recunosc că am luat pe drumul de la Sinaia la Pucioasa Emetiral, medicament recomandat de ei şi aşa, din mila lui Dumnezeu, nu am vărsat pe drum şi nu mi s-a făcut rău deloc... am luat două pastile şi am făcut cei 45 de km între Sinaia şi Pucioasa şi inapoi fără să am nicio problemă de ameţeală sau de vărsare.

[vsovi]

Vă rog, veniţi cu alte întrebări legate de primul meu drum la NIP.

A fost o vreme foarte bună, soare, senin, cald fără să fie zăpuşală... şi seara, la mult timp după praznic, după ce Dumnezeu ne-a hrănit cu mîncare şi cu Cuvîntul Său preaiubit... a venit o ploaie bună şi îndestulătoare, care a ţinut vreo oră-două şi a hrănit şi ea toate plantele, iarba şi pomii.

Ziua cînd ne-a fost prea cald, am băut multă apă din fîntinile care se văd pe FB şi apa de acolo din fîntîni sfinţite împreună cu preoţii ortodocşi de acolo are gust bun şi e rece şi dulce fără miros sau gust sulfuros... am scos cîteva găleţi de lemn pline cu apă şi am luat 2 sticle de 2l şi pentru acasă ca să ne împrospătăm apa sfinţită luată de la biserica din Cluj din care bem tot anul înmulţind-o mereu.

Nu ne-a lăsat să intrăm în mînăstire, acolo unde se vede chivotul cu 12 porţi cu un acoperiş ca o floare, nu ne-a lăsat să intrăm şi să vizităm deloc fiindcă e loc sfînt însă am stat de vorbă mult cu portarul mînăstirii, un moş Dumnezeu foarte înţelept şi drept şi smerit, un fel de sf. Petru al porţii Raiului, cu care am discutat mult şi cu foarte mare folos duhovnicesc şi el ne-a trimis să mergem să vedem unde e Grădina Întîlnirii, adică acolo unde este Casa Întîlnirii şi marele cort alb din Glodeni Vale. Acolo am putut intra doar după ce soţia a primit un batic alb şi o fustă lungă pe care a luat-o peste blugi şi numai după ce eu am venit cu o ţinută sobră, blugi negrii şi haină cu mîneci lungi, dar de căldură am dat-o jos în timpul mesei şi am rămas în blugi şi în tricou lung. Deci ţinuta e obligatorie... şi cuviinţa. Sîmbătă, cînd m-am dus în pantaloni scurţi şi în tricou de am stat mult de vorbă cu portarul mînăstirii şi soţia era în blugi şi tricou nu ne-a lăsat să intrăm nici măcar în grădina întîlnirii căci în mînăstire nu ne-a lăsat Moşul Dumnezeu să intrăm chiar de am fi fost îmbrăcaţi corespunzător.

Duminică cînd ne-am reîntors la Grădina şi Casa şi Cortul Întîlnirii i-a dat soţiei fustă lungă şi un batic alb foarte frumos şi eu am venit în blugi şi cu haină cu mîneci lungi şi după ce ne-a stropit la intrare cu apă sfinţită aşa am intrat. Imediat ce am intrat ne-am rugat împreună cu toţi ceilalţi care au venit înaintea noastră căci tocmai se citea din Acatistul Maicii Domnului şi apoi a ţinut preotul Nicuşor un fel de predică destul de lungă şi frumoasă şi abea după aia am stat la masă şi am asistat la un fel de spectacol pregătit de poporul cel mic al Domnului Iisus-Cuvîntul.

În timpul acesta am primit multă mîncare de m-am simţit ca la o nuntă. Toate bucatele erau fără carne lapte, brînză şi ouă... şi atît de multe au fost încît nu am mai putut mînca fiind nevoit ca ciorba şi ardeii umpluţi să primim doar o singură porţie, căci dacă aş fi mîncat şi eu şi soţia cîte o porţie separată, precis aş fi crăpat de prea multa mîncare. Mie mi s-a părut mult prea mult pentru un praznic obijnuit... m-am simţit ca la o mare nuntă şi meniul a fost mult prea bun. Nu că aş vrea să-i laud sau să le fac propagandă dar chiar m-am mirat cît de bun a fost gustul fiecărei mîncări servite pe gratis. Am analizat ca la Master şef şi la final le-am aruncat şorţul dîndu-le premiul cel mare de mari Maeştrii ai artelor culinare bucurîndu-mă că ar putea fi şi ei printre cei mai mari bucătari din împărăţia lui Dumnezeu. (Chestia cu şorţul e o doar o metaforă, o figură de stil.)

Mie mi-ar fi fost suficiente sărăţelele servite şi o cană cu apă rece. Dacă aţi ştii ce gust minunat aveau nişte amărîte de sărăţele cu chimin sau mămăliga tăiată în cuburi mari... ceva de vis.

Am zis cu soţia ca după ce ajungem acasă să sune pe cineva de acolo ca să le ceară toate reţetele.

Păi 5 ore cît am stat la reprezentaţiile lor, ne-au servit non stop ca la nuntă că nu-mi venea să cred cît de altruişti sunt cu oaspeţii. Păi ei sunt săraci şi mîncarea e făcută cu preponderenţă din ceea ce cultivă ei la ei pe pămînturile lor. Şi să dai de 5 ori pe an o astfel de masă îmbelşugată la cam 100-200 de participanţi mi se pare enorm.

Dacă aş fi fost în locul lor aş fi dat nişte sărăţele cu apă şi o bucăţică de pîine şi mămăligă şi atît. Nu vă spun meniul ca să nu vă speriaţi! A fost mult prea îndestulător încît cred că şi cel mai înfometat şi lacom s-ar fi săturat peste poate bine de tot.

Ceva incredibil ce gusturi minunate aveau toate, exact ca în poveşti.

Păi la început ne-a servit cu un aperitiv făcut din salată de vinete, nişte chifteluţe fără carne, nişte roşii foarte mici, ardei roşu şi cuburile mari de mămăligă şi m-am săturat încît nu mai doream să ne servească şi cu altceva... dar festinul de abea atunci începea... ca să nu mai spun că am băut singur o cantă, un canceu, de vin de casă, cam 4-5 căni, dar credeţi-mă că în viaţa mea nu am băut un aşa de bun vin roşu, cu aromă, cu buchet, cu tărie, cu culoare, cu gust... păi eu sunt din Bihor şi noi primeam mult vin de casă de pe la oameni în fiecare toamnă-iarnă sau cînd mergeam cu colindul beam de la toţi şi gustam vinul de la fiecare casă dar niciodată un vin de casă nu a avut un asemenea gust bun şi minunat şi noi primeam de la mulţi oameni care se şi lăudau cu vinul lor de casă făcut de ei. Deci am băut singur un canceu de 1-2 litri şi credeţi-mă că nu m-am îmbătat absolut deloc. Nici măcar nu am simţit că m-aş fi bine dispus peste măsură. Nu-mi explic cum s-a putut întîmpla aşa ceva. Eram treaz ca lumina şi bine dispus ca un beţiv care s-a cherchelit pe ascuns cu tot vinul pus pe masă. N-am mai cerut vin pentru că m-am săturat inclusiv de vin. Dacă aş mai fi cerut precis mi-ar mai fi adus dar mi-era ruşine căci acolo toţi erau sobrii şi beau foarte puţin, maxim un pahar de 100ml. Eu însă ca sugativa am topit tot. Şi vinul avînd buchet puternic mi l-am şi înmulţit adăugînd apă din fîntînă cam juma-juma şi abea aşa se apropia cu tăria la nivelul vinurilor de casă pe care le cunoşteam... dar gustul rămînea... mult mai aromat, mai puternic şi mai dulce decît al oricărui vin de casă.

Să nu vă spun de îngheţată şi de prăjiturile şi de fructele de la final că nu se pot descrie în cuvinte gusturile lor... am tăcut şi am topit tot... savurînd încet toate deliciile şi aromele. Îmi pare rău că nu am strîns de pe masă măcar toate sărăţelele rămase ca să am ce roade pe trenul de întoarcere căci la ele mi-a rămas gîndul. Mie îmi plac sărăţele şi dacă aş putea m-aş hrăni numai cu sărăţele aşa că ştiu toate sărăţelele din comerţ, dar niciunele nu se ridică la nivelul acelora. V-am zis, nişte amărîte de sărăţele aveau un gust cum eu nu am mai întîlnit deşi sunt un fan al oricăror tipuri de sărăţele. Şi numai pentru a gusta din sărăţelele alea cred că se merită să mergi pînă la NIP. Am mîncat acolo cît am stat cam 2 pumni mari plini de sărăţele subţiri, concentrate, foarte consistente făcute fără untură sau ulei mult.

Pe final s-a citit ultimul Cuvînt pogorît din cer şi după aia au mai cîntat cîteva melodii patriotice. Şi noi cei din Cluj am cîntat cîteva melodii, priciesne, printre care nu lăsa Măicuţă să pierim pe Cale. Ceva mai la început, o femeie văzînd ce frumos a cîntat una din fetele de acolo, călugăriţe fecioare, a cerut să mai o pună să cînte... avea un glas aşa de frumos şi de dulce ca un îngeraş. Practic eu am fost ca o sugativa fiind atent la toate chiar fără să fie nevoie să mă concentrez... nu ştiu cum se făcea dar pe toate le percepeam şi le înţelegeam fără să fac cel mai mic efort pentru asta... deşi eu mă luptam în permanenţă cu multe gînduri de hulă care veneau din firea mea păcătoasă ca să spurce şi să strice masa festivă. Deci am suferit cu amar de la firea mea ticăloasă care nu se lăsa pînă nu îmi strecura nişte gînduri murdare sau rele sau josnice... că abea am reuşit să mă rabd pînă la sfîrşit că îmi venea să mă scot singuri de urechi afară aşa ca în pildă, ca pe cel ce nu avea haină de nuntă. Ăsta a fost amarul tainic pe care l-am suferit dar mă bucur că pe cît posibil nu am tulburat cu boala păcatelor mele pe ceilalţi. Practic cu un ochi zîmbeam şi mă bucuram şi cu unul ascuns şi tainic plîngeam şi sufeream... dar m-a iertat şi m-a mîngîiat Domnul şi m-am liniştit.

Şi încă ceva, nu e glumă, am simţit Cerul dulce şi înmiresmat cu miros de flori plecat de Dumnezeu pînă incluisv la mine care faţă de ceilalţi eram cam cel mai păcătos în ascuns de acolo. Deci iată că Dumnezeu a răsplătit cu bunătate şi îmbelşugare tuturor, de la cel mai mare pînă la cel mai mic, dacă m-a răbdat şi nu m-a scos afară aşa cum aş fi meritat. Aşa că cine vrea poate îndrăzni şi el aşa ca mine, oricît ar fi de păcătos, să meargă şi să caute la faţa Cuvîntului lui Dumnezeu la vreun mare praznic de sărbători... căci defapt pentru noi, pentru cei mai mari păcătoşi, pentru mine şi soţia mea, a venit să Cuvinteze şi să ne scoată din hăul păcătuirii neîncetate care te bagă în disperare şi deznădejde. Pentru noi a venit şi cu noi s-a întîlnit fiind atît de frumos şi de bun.

Totuşi ciorba nu mi-a plăcut, aş fi vrut să fie mai acră, dar era prea dulce şi nu de la zahăr ci de la ceva legume prea dulci... nu mi-am dat seama... aş fi preferat să fie mai acră cu un pic de oţet sau de borş... dar chiar şi aşa era foarte bună... dar m-am abţinut nu pentru că nu o puteam mînca din pricina gustului ci pentru că eram mult prea sătul deşi eu am ţinut post aproape negru în ultimele două zile şi am ţinut un post uşor şi în cele 15 zile de post de dinainte de sărbătoarea din 28 august, cu dezlegare pe 15 august căci am sărbătorit şi cu BOR în avans cînd am mîncat peşte şi am băut vin. Deci eram pe nemîncatelea şi cu toate astea cred că m-aş fi săturat şi de la un pahar cu apă rece scos din fîntînile alea două şi o discuţie cu nea Milică, moşul Dumnezeu care mi-a povestit destule şi cu care am avut nişte discuţii cu scîntei... pentru că eu nu mă pot abţine să scot paiele din ochii tuturor în timp ce în al meu...

Şi cîte aş mai avea să vă povestesc. Poate totuşi îndrăzneşte careva să mai întrebe cîte ceva. Hai vă rog mult, loviţi cu întrebări!

[Dalian]

Ti-a ascultat Dumnezeu vreo rugaciune la NIP?

[Copacel]

În prealabil postat de Dalian

Ti-a ascultat Dumnezeu vreo rugaciune la NIP?

[vsovi]

În prealabil postat de Copacel

''Lăsaţi 'sectele' să vină la Mine.''

:))))))))))

Chiar aşa, Copăcele dragă, sectele să meargă la Donald shTrumph, că le primeşte cu braţele deschise, iar voi, care sunteţi păcătoşi şi vreţi să vă mîntuiţi, mergem la NIP.

În prealabil postat de Dalian Vezi mesajul
Ti-a ascultat Dumnezeu vreo rugaciune la NIP?

Dacă vrei să-ţi răspund la o astfel de întrebare atît de frumoasă, te rog mai înainte, permite-mi să-ţi pun o întrebare indiscretă: Văd că Locaţia ta este Cernica... oare să fie vorba de mănăstirea Cernica?

[Copacel]

În prealabil postat de vsovi

:
Cernica... oare să fie vorba de mănăstirea Cernica?

Si daca ar fi care este problema ?

[vsovi]

Puteţi intra aici să vedeţi cîteva fotografii făcute cu telefonul mobil pe drum.

[Dalian]

În prealabil postat de vsovi

Dacă vrei să-ţi răspund la o astfel de întrebare atît de frumoasă

Nu am nevoie de raspunsuri conditionate.
Tu ai cerut cu insistenta intrebari, eu ti-am pus una frumoasa.
Daca vrei, raspunzi frumos, daca nu, du-te pe pustii!

[vsovi]

În prealabil postat de Dalian

Nu am nevoie de raspunsuri conditionate.
Tu ai cerut cu insistenta intrebari, eu ti-am pus una frumoasa.
Daca vrei, raspunzi frumos, daca nu, du-te pe pustii!

Cu ce te-am supărat dragul meu coleg de mă trimiţi în pustii dacă nu.....? Tu crezi că sunt chiar aşa de înduhovnicit şi pe o treaptă a credinţei atît de înaltă încît să rezist în pustii aşa ca cei mai mari sfinţi? Nu sunt.

Nu ţi-am condiţionat răspunsul cum ai priceput dumneata ci te-am rugat ca mai înainte de a-ţi răspunde să încercăm să ne cunoaştem...:

În prealabil postat de vsovi

Dacă vrei să-ţi răspund la o astfel de întrebare atît de frumoasă, te rog mai înainte, permite-mi să-ţi pun o întrebare indiscretă: Văd că Locaţia ta este Cernica... oare să fie vorba de mănăstirea Cernica?

Am dorit să ştiu dacă stau de vorbă cu un călugăr sau cu un locuitor al comunei Cernica sau cu cineva care s-a născut în Cernica şi a plecat în altă parte... şi asta pentru că m-am mirat şi m-am bucurat de întrebarea ta, venită de la un om cu o mănăstire aşa de frumoasă în zonă.

Acuma dacă văd că ai dedus că te-am condiţionat, am impresia că ai făcut şi tu aproape la fel ca mine condiţionîndu-mă dar nu cu o logică creştină ci cu una justiţiară de tipul totul sau nimic, o cernere ca la sfîrşitul vremurilor, în sensul că ori răspund frumos aşa cum ai vrea tu ori mă trimiţi direct la dracu' ca pe dracu'... adică pe pustii şi atunci îmi dau sper seama că în ascuns, întrebarea ta, purta în suflet îndoiala de a-mi fi auzit Dumnezeu rugăciunile de acolo, dar nu este o îndoială sinceră şi cinstită şi bazată pe necunoaştere şi pe buna credinţă dintre doi creştini care vor să aibe un dialog ci este o îndoială sigură din infailibila ta necredinţă care m-ar fi dus defapt în ispită pentru că tu am impresia că orice ţi-aş fi răspuns ai fi ''ştiut'' mai bine ca oricine că te mint şi asta pentru că tu nu vrei să poţi crede că m-ar putea auzi şi ajuta... Dumnezeu de acolo. Am dreptate? Sper că nu.

Atunci zi şi tu cum aş putea să-ţi răspund dacă eşti gata să mă socoteşti un drac ca să mă trimiţi la dracu cum defapt cred că mă socoteşti chiar mai înainte de a-ţi răspunde? Cum?
Am dreptate? Sper că nu.

Dar ca să nu zici că am pretenţii prea mari de la tine şi că te jignesc prin răspunsul condiţionat, căci nu am ci doar m-a mirat şi m-a bucurat Locaţia ta, îţi răspund pentru Dumnezeu ca unui necunoscut din Cernica:

În prealabil postat de vsovi

Da, sigur că da, bineînţeles că m-a auzit şi m-a ajutat chiar foarte mult, nu numai că m-a înviat dar m-a şi scos de pe fundul iadului şi din căderea în hăul iadului.

Poate vrei să-ţi dau şi exemple sau să-ţi povestesc.
Păi dacă eşti aşa supărat pe mine şi aşa de scurt la vorbă, cum aş putea să-ţi mai răspund?
Am dreptate? Sper că nu.