Mai sunt baieti crestini? Unde?

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de adelina02

De ce se despart cuplurile? Lumea are prostul obicei sa se arunce intr-o relatie fara a cunoaste mai intai persoana de sex opus foarte bine din toate punctele de vedere si sa judece cat mai obiectiv. Ne convine sau nu, oamenii isi formeaza masti sociale din diferite motive. Cu timpul insa, sub influenta factorilor de mediu si in diverse situatii, ea incepe sa cada si sa se vada adevarata fata. Procesul poate dura o luna, doua, trei, un an, 10 ani... timp in care trebuie pastrata doar o relatie de prietenie, fara a te implica in una de iubire.

Hm! Desi e o practica intalnita la tot pasul, cu siguranta NU este cea mai indicata.
Cuplurile se despart din multe motive, dar in principiu trebuie tinut cont mai intai de vocea inimii care nu-i altceva decat "sfatul lui Dumnezeu"! Dar chiar si-asa, asta nu inseamna ca viata in doi este plina de lapte si miere. Fiecare persoana este un unicat. Nici chiar gemenii nu se potrivesc total, astfel incat sa nu intre in conflict de idei din cand in cand. Ca sa nu mai vorbim de "cel ce baga vrajba"...
Alegerea de principiu trebuie sa fie bazata pe gandirea asemanatoare si mai putin pe trasaturile fizice, potrivirea la pat sau... starea materiala confortabila. S-ar putea sa-ti placa foarte mult aspectul exterior, dar sa existe pe interior "lacune" astfel incat sa se lase "testat/a" si de ceilalti care o/il plac. S-ar putea sa va potriviti perfect la asternut, (acesta este un detaliu important, dar nu 100% desavarsit), in schimb sa ganditi total diferit, iar asta nu poate dura la nesfarsit. S-ar putea sa aiba o stare materiala confortabila, dar acest avantaj sa constituie pretul unor umilinte greu de inghitit, sau mai grav, a unei consecinte grave, daca starea materiala are la baza suferinta si lacrimile altora.
Alegerea partenerului se face la un moment dat, de regula in... "saptamana oarba"! Dar daca tot am ales si ne-am casatorit din dragoste, trebuie sa ne ducem jugul casniciei cu demnitate, chiar daca de la un moment dat s-ar putea sa ni se para ca ne-am pripit. Sa nu uitam ca, asa cum noua ni se pare ca... meritam mai mult, la fel poate gandi si partenerul. Prea usor trecem peste slabiciunile noastre si uitam ca de fapt Dumnezeu a ales pentru noi exact ce ne trebuia, ca sa ne mantuim. Razvratirea e un semn de neincredere in voia Lui.

În prealabil postat de adelina02

Tot aud in stanga si in drepta sfaturi de genul ,,vrei o fata/un baiat cuminte? De ce nu cauti in biserica?" :)) De cand a devenit biserica loc de matrimoniale? Bun, nu e exclus sa iti gasesti aici jumatatea, cu voia Domnului, dar sa nu facem din mersul la slujbe un scop in a cauta pe cineva.

Ba chiar da, daca asta ne dorim. Nu neaparat sa-l gasim acolo, ci sa ni-l scoata Dumnezeu in cale, de oriunde ar fi, iar cu ocazia asta avem sansa sa cunoastem dragostea lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi, daca stim cum sa cerem.

Si inca ceva: postul, rugaciunea, etc nu se fac ca la targ. Scopul lor este mantuirea, nu poti redirectiona rugaciunea doar la nivel de cerere spre indeplinirea dorintelor ca daca nu se indeplinesc ce faci, renunti la credinta.... E adevarat ca Dumnezeu aude toate rugile noastre, dar le indeplineste doar pe cele ce ne sunt de folos.

Minunat spus, in final.
Doamne-ajuta