Păcatul susținut de Presedinte !

În prealabil postat de CristianR

Să ne ferească Dumnezeu de războiul pe care-l anticipezi. Dacă, însă, va fi, mă tem că mai degrabă cei pe care îi numești sorosiști sau oportuniști [bruxellezi] au mai mari șanse de a avea o soartă nefericită. Constat în ultima vreme o amplificare a urii față de aceștia, alimentată, din păcate, tocmai de motoarele propapangadistice ale „naționaliștilor” care macină țara pe dinăuntru cu sistemul lor mafiot în care nu supraviețuiesc decât oportuniștii, hrănindu-i pe mulți cu „adevărurile” și teoriile lor toxice. Tocmai pentru că au ca roade ura și suspiciunea ar trebui să ne dea mai mult de gândit.

Dacă va fi rău, este posibil ca istoria din jurul ultimului război mondial să se repete, într-o formă diferită, bineînțeles, însă având consecințe la fel de rele pentru România, ca și atunci. Îmi doresc să nu se reactiveze „sfânta ură” ca motor al schimbărilor și reașezărilor.

Totuși, până nu vom învăța noi să gândim cu îngăduință (dacă nu chiar cu dragoste) unii față de alții, nu vom fi creștini și nu vom putea spera la o lume mai bună. Pentru că ea nu poate fi decât așa cum o facem noi. Iar gândurile noastre stau chiar la temelie.

Repet: sunt pentru lăsarea în pace a "alterosexualilor", să le zic așa, o spun public și asumat: oamenii aceștia au dreptul la libertate și viață conformă cu normele și impulsurile lor vitale. Pe de altă parte, oricine lucrează (politic și informativ, să ne înțelegem) pentru ORICE putere sau organizație străină imperialistă (Statele Unite & slugile, Rusia &slugile, China, Israelul, diversele adunături de opănmainzi și opănsăsaiătiz și alte frății împuțit de lacome de putere) este, tehnic vorbind, dacă mai înseamnă ceva patriotismul pentru tine, un agent de influentă străin. Repet: al oricărei puteri și repet, tehmic. Că în politică idealismul e o unealtă, și că suntem aglutinați lîngă/sub unii, chipurile de frica ălorlalți, și asta e adevăeat.
Ești bun de preot: cu ani în urmă, Mihnea a scris-o public, și a avut dreptate. El se pricepe la oameni. Dar, te rog, cînd începi cu prooccidentalismul acesta duios și dulceag, pari a fi la fel de oportunist ca alții de pw aici. O să vezi ce înseamnă sorosism, dacă știm cine vor "cîștiga" alegerile în Imperiu și în muribunda noastră colonie, ex-Romînia. Eu am o gură spurcată și o minte violentă, aproape ca...alții. Însă niciodată nu fac rău cuiva. Dacă vom asista la răsturnări bruște și alternative, cu să zicem azi neomarxiștii la putere închizându-i pe naționaliști, mîine ăilalți la putere răzbunîndu-se într-un mare fel (și totul evident, funcție nu de ce vrea poporul ci funcție de "skanderbegul" militar de pe teren dintre trupele nato și cele eurasiatice, adică de cine cîștigă sau pierde), atunci ăi ca mine, care idolatrizăm efctiv neutralitatea, obictivitatea și pacea, o vom lua-o pe cocoașă ca în războiul peloponesiac în care nu știu ce istoric grec zicea că neutrii erau cei mai vînați. Am în genere talentul acesta, să îmi pun în cap toate taberele. Chestia cu "sper să putrezesc într-un lagăr" nu e masochism exhibat, ci o constatare amară, îmbinată cu setea limanului destinic final. Sunt perfect conștient că acolo voi ajunge. E în firea lucrurilor: odată ce urăasc funciar angajarea de orice parte, definind-o vituperant și obsesiv cu sintagma "aglutinare sub steag", ce altă soartă putem avea noi, neutrii și pacifiștii obiectiviști?

[CristianR]

În prealabil postat de Romowe

odată ce urăasc funciar angajarea de orice parte, definind-o vituperant și obsesiv cu sintagma "aglutinare sub steag", ce altă soartă putem avea noi, neutrii și pacifiștii obiectiviști?

Asta încercam să spun și eu într-o postare mai devreme: că bine ar fi să nu ne lăsăm antrenați într-o parte sau în alta; nu cu toată ființa noastră, în orice caz. Credința trebuie să fie mai presus de orice parti-pris. Ea e întotdeauna de partea adevărului și îi repugnă minciuna, de partea binelui și nu se va însoți cu ura.

Cristian, eu nu urasc pe nimeni. Mai mult, daca esti atent la nuante, vei vedea ca urasc intr-adevar ceva, nu pe cineva: anume, insasi ideea de a fi de o parte anume. Intelegi?
Tu imi pare ca esti, nu o lua ca pe o insulta, complet naiv politic. (Asa cum eu sint complet lipsit de evlavie, si nu ma deranjeaza daca cineva mi-o spune, ba chiar o iau ca un compliment uneori).
Crede-ma, nu stiu daca voi mai fi fizic atunci, dar tu sigur vei vedea ce vor face sorosistii din Biserica si orice este credinta asumata si organziata, si nu doar. Vei vedea otrava din "mierea" occidentala, dar si nimicirea adusa de filetismul rusesc pe tancurile lui Putin (te surprinde? nu, nu sint prorus, sint doar prolife si pro-obiectivitate).

Eu nu mai am sperante lumesti la nivel de colectiv national sau etnic. Cum zice un psalm, nu am incredere si nu ma bazez pe fiii oamenilor, intru care nu este mintuire.
Sincer, am un soi de nihilism expectationist apocaliptic (dar nu cipofob, din fericire!). As vrea, cum bine ai remarcat la o postare a mea mai veche, un catharsis cosmic. Cer nou, Pamint nou. Mai ales, Om nou.
Deseori, recunosc, cu naduf as vrea ceva gen SWTOR Rise of the Emperor, The day the Earth stood still, Vin pasarile, sau X-Men-apocalypse. Si nu, nu ma refer la vizionari. :) Trebuie ca Cineva sau Ceva de Dincolo sa vina si sa puna specia asta in genunchi la propriu, pentru ca prea am innebunit cu totii. Dar, sint sigur ca crestinul imbunatatit din tine si oricine de nivelul tau recunoaste in aceste manifestari exasperat-mizantropic-infantile strigatul omului dupa "Pamint nou, Cer nou, Om nou", dupa bine ai observat atunci.
Pace.