Alternativa pentru copiii nostri: scoala acasa

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de oitza ratacita

Temele sunt aplicatii practice referitoare la lectia predata in ziua respectiva. Daca lectia a fost bine explicata si preluata de elev, nu va fi nimic de nerezolvat. Din pacate, multi elevi au deficit de atentie...de aici dificultatea de rezolvare a anumitor probleme.
Exista scoli si scoli...dar cerinta generala din zilele noastre este ca elevul sa gandeasca singur, sa nu reproduca mecanic textul din manual; comentariile sa le realizeze cu propriul vocabular pe baza unei anumite structuri. Nu este nevoie de papagali ci de tineri care sa gandeasca, sa lege singuri fraze. Nu le cere nimeni sa fie papagali ci sa se informeze, sa fie creativi si sa gandeasca (singuri).

Cerința generală e ca elevul să memoreze un text pentru lucrare, teză sau pentru a fi ascultat. La majoritatea obiectelor este așa.

La română ideal ar fi ca să citească poezia sau cartea, să fie atent la explicațiile profului și să fie capabil să comenteze apoi fără a reproduce un comentariu făcut de alții. În realitate, mai nimeni nu citește opera respectivă, puțini sînt talentați să scoată de la ei opinii personale și majoritatea tocesc acel comentariu dictat la clasă de prof. Aia dacă e să fim sinceri și să spunem ce se întîmplă de fapt.

Dacă voi opta pentru ȘA, copiii mei vor studia literatura citind cărțile potrivite vîrstei lor, bucurîndu-se să le citească, nu obligați fiind de părinți. Apoi vom discuta pe marginea operei, vom citi împreună comentariul de la începutul și de la sfîrșitul cărții și vom încerca să învățăm cîteva ceva pentru viață din tot acest proces.

Dacă îi voi da la școala publică, voi încerca pe cît posibil să le ofer timp de lectură, atenție, cere mult timp!... chiar în dezavantajul cerințelor exagerate de la obiecte care presupun toceală: geografie, istorie, biologie, chimie șa. Apropo de biologie, era undeva un loc unde cineva a copiat o lecție din manualul de-a doișpea, de ziceai că se preda la facultatea de medicină. Sper să-l găsesc și să te provoc să-l înveți pe a doua zi, apoi să-l scrii aici pe forum, după care să primești note de la noi.

E importanta organizarea...

Hai să vedem ce-o să zici cînd vei avea trei copii de vîrste diferite, după cîțiva ani de instituționalizare zilnică plus ambii părinți la lucru.

Am atatea exemple de tineri sportivi de performanta si premianti la scoala. Cei cu program riguros si organizat nu cedeaza. Cei lalaiti...le e lene si sa urce in autobuz.

Or fi, nu neg. Doar că ăștia sînt foarte puțini, care-s dotați atît fizic cît și intelectual. Dacă pot citi o dată și lua notă mare a doua zi sau dacă rețin din clasă informația pe termen scurt, da, excelent, au timp de antrenament. Însă sigur îi va ajunge oboseala în timp, plus alte dezavantaje de ordin psi - vezi mesajele de mai sus.

Si bebelusul asta de 6 luni doarme pe balcon sau cum face in timpul noptii de nu deranjeaza cu plansul somnul fratilor mai mari care a 2a zi dimineata trebuie sa fie apti de scoala? El, bebelusul are voie sa deranjeze noaptea dar restul dimineata nu?

Tu citești ce scrii?!

Cum cine? Persoana de care ziceai ca va face homeschooling cu ei; pt homeschooling are timp? sau ce? in caz de homeschooling tineti copiii inchisi in casa pana se intorc parintii de la servici si se transforma in profesori?

De obicei ambii părinți lucrează. Rareori unul are tot timpul la dispoziție ca să meargă să-l aștepte după grădi și / sau școală.

Dar adeseori unul sau toți copiii se îmbolnăvesc. Să zicem că bebe are febră sau are o boală contagioasă, ce face mama, merge cu ei la poarta școlii eventual iarna sau cînd e rece afară?

Chiar asa...oricum, nimic nu e bine, daca ai alternative e haos, daca n-ai alternative te limiteaza. Cauta sa te sfatuiesti cu niste cadre didactice mai optimiste si mai bine organizate la clasa; poate o sa ti se schimbe si tie linia orizontului.

Mi se pare mie sau cumva încerci să lauzi un sistem în realitate defect?

Chiar asa! Ca nu sunt metode moderne instructiv-educative bazate pe jocuri; se invata prin joc pana si la romana si mate. Totul depinde de invatator. Plimba-te pe la mai multe scoli. Vezi ca cei tineri sunt mai inovativi. Deasemenea, avem in Romania alternative...educatia montessori, scoala de tip step-by-step si waldorf.

Tocmai acestea sînt cele mai potrivite pentru varianta ȘA. Și acestea NU se implementează în învățămîntul public.

Step by step s-a desființat la mine în zonă din ce am auzit. Iar celelalte sînt scumpe sau în zone de oraș care nu permit logistic deplasarea pînă la / de la școală.

Există și o școală ortodoxă lăduată, dar cu plată în Timișoara, dar din păcate e în partea cealaltă a orașului.

S-ar putea sa generezi pesimismul acesta si atitudinea rezervata si copiilor tai, si din start i-ai pornit cu stangul spre dragul de scoala si de carte.

E bine să fii rezervat. Nu, nu sînt pesimist, încerc să fiu realist. Să văd avantajele și dezavantajele la fiecare sistem și să aleg ce e mai bine pentru copiii mei. Decizia finală nu a fost luată încă.

[ioan67]

Florin, punctez in fuga cateva elemente care tin de educatia scolara. Sunt lucruri reale, practicate de cand lumea:
1) Educatia e un proces asistat, dirijat catre anumite obiective. Asistarea copilului se face de catre oameni pregatiti corespunzator. Oricat am fi de iubitori si de priceputi, noi parintii nu prea ne pricepem la tainele pedagogiei. Sunt legi specifice ale invatatrii, ale dezvoltarii; sunt principii ale didacticii; sunt multe chichite care ne scapa. E treaba de profesionist, in final.
2) Parintele-educator poate ridica o problema serioasa copilului: cine ce este? Confuzie privind identitatea: e tata sau e profesor? Sunt elevul sau fiul lui? Am colegi sau am frati/surori? Psihologic asta duce la anumite patternuri de confuzie care fac dificila dezvoltarea identitatii, cu impact mai tarziu, in momente cruciale ale vietii. E de luat in seama acest aspect, consecintele pot fi nebanuite...
3) Invatarea si creativitatea se sprijina pe memorie. Desi nu memoria trebuie sa fie principalul scop al educatiei, totusi fara un antrenament special si sistematic al ei nu vom obtine oameni capabili de performante rezonabile. E pur si simplu necesar sa sprijinim dezvoltarea memoriei la copii, permanent prin procedee si activitati specifice. Desigur, corelat cu alte actiuni care tintesc nu doar memoria.
4) Dezvoltarea se face prin activitati. Nicidecum altfel. Or, scoala tocmai asta ofera: un camp de activitati, desfasurate cu egali (colegi), dirijat de un profesor, intr-o ierarhie sociala. E o simulare generala pentru viata. Nu sunt convins ca activitatile pe care le desfasuram noi acasa cu copiii, doar ele, modeleaza suficient pe copil pentru anii care vor veni.
5) Competitivitatea e o trasatura inevitabila in societate si mai ales in lumea de azi. Face mult rau insa nu o putem ocoli. Scoala dezvolta mai bine pe copil pentru a face fata competitiilor de tot felul, comparativ cu familia. In familie ar fi de dorit sa nu fim in competitie unii cu altii... Exceptind unele momente sau activitati, rar.

[ioan67]

În prealabil postat de ioan67

Confuzie privind identitatea: e tata sau e profesor? Sunt elevul sau fiul lui?

Scenariu apokaliptik:
Copiii sfintilor Dragomir&Florin-Ionut: "taicuta sau cum vreti voi: io am mama? Sau colega de catedra????"
Varianta soft: doktore, cu cine dorm in seara asta: cu profu de minerale? Sau cu taty?

[Yasmina]

Chestia asta cu "scoala acasa"este integrata adanc in exhibitionismul extremist ortodox.
Copiii au nevoie de un program,de antrenament intelectual si fizic ,sa fie in stare de a se trezi dimineata la o anumita ora si sa performeze intelectual.
Acasa face ce vrea el iar cand va fi adult va avea de infruntat realitatea care nu este nici pe departe asa cum i-au faurit-o parintii lui ,in balonul ala de sticla de acasa.

Or sa iasa niste neadaptati si asociali,cum sunt si prin america destui -caci si pe aici sunt o gramada de parinti cu aere din astea,de teribilism si razvratire sociala.
Ah si inca ceva...astia de pe aici care si-au scolit copiii acasa ,au facut-o atat de slab incat nici nu au intrat in notiuni abstacte,stiintifice...in schimb au fost invatati sa cante la pian,la vioara,acordeon si fluier din coada de magar dar doamne fereste sa-ti rezolve o simpla ecuatie sau sa calculeze un procent.

De artisti nu a dus niciodata lumea lipsa,sunt destui...adevaratele progrese ale civilizatiei sunt legate de stiinta .
Deci cum spuneam, extremism ortodox din nou.

[DragosP]

Moamăăă, ce dea mai specialiști-urechiști și de-o parte și de cealaltă...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de ioan67

punctez in fuga cateva elemente care tin de educatia scolara. Sunt lucruri reale, practicate de cand lumea:

Nu e asa, Ioane. Nu e "de cand lumea". E de vreo doua secole maxim. Vorbim despre "de cand lumea" ? Atunci, de cand lumea, parintii au fost primii si principalii dascali ai copiilor. In afara familiei se facea numai "invatamantul de specialitate", ucenicia in meserii, arte, stiinte. Si asta numai uneori, anume intr-o minoritate de cazuri in care copiii aveau chemare spre altceva decat spre meseria parintilor. Dar, chiar si in aceste cazuri, nu mergeau la scolile de tip fabrica si cu aspect de sanatoriu-inchisoare de azi. Intrau la jupan, in case normale.
Asta a fost de cand lumea. Scoala precum aia care se face ca te plateste pe dumneata este o gaselnita foarte recenta.

1) Asistarea copilului se face de catre oameni pregatiti corespunzator. Oricat am fi de iubitori si de priceputi, noi parintii nu prea ne pricepem la tainele pedagogiei. Sunt legi specifice ale invatatrii, ale dezvoltarii; sunt principii ale didacticii; sunt multe chichite care ne scapa. E treaba de profesionist, in final.

Parerea mea este ca media cadrelor didactice are mai slabe calitati didactice decat media parintilor. Cum sa spun, ca sa nu te superi ? Educatia copiilor nostri e o problema prea importanta ca sa o lasam pe seama profesionistilor educatiei. Da, principiile didacticii ne scapa: sunt impregante de ideologie. Principiile didacticii de acum nu seamana cu principiile didacticii cu 20 de ani in urma. Nici cu principiile didacticii peste 20 de ani. Intre ce scrie un Jules Payot acu nu mai departe de cateva generatii si ce scrie la book-urile de acuma este un hau. Ni s-a luat ca principiile didacticii sa experimenteze pe copiii nostri, intr-o tranzitie care nu se mai sfarseste.

2) Parintele-educator poate ridica o problema serioasa copilului: cine ce este? Confuzie privind identitatea: e tata sau e profesor? Sunt elevul sau fiul lui? Am colegi sau am frati/surori?

Practic, dumneata cotrapui un model in care profesorii isi aroga rol de parinti si se cred misionati unuia, mult mai natural, in care parintii isi prelungesc rolul de primi educatori.

3) Invatarea si creativitatea se sprijina pe memorie. Desi nu memoria trebuie sa fie principalul scop al educatiei, totusi fara un antrenament special si sistematic al ei nu vom obtine oameni capabili de performante rezonabile. E pur si simplu necesar sa sprijinim dezvoltarea memoriei la copii, permanent prin procedee si activitati specifice. Desigur, corelat cu alte actiuni care tintesc nu doar memoria.

Asa este. Dar ce are memoria cu prefectura ?

4) Dezvoltarea se face prin activitati. Nicidecum altfel. Or, scoala tocmai asta ofera: un camp de activitati, desfasurate cu egali (colegi), dirijat de un profesor, intr-o ierarhie sociala. E o simulare generala pentru viata. Nu sunt convins ca activitatile pe care le desfasuram noi acasa cu copiii, doar ele, modeleaza suficient pe copil pentru anii care vor veni.

Ecartul dintre ce se invata si viata e mult mai mare in cazul scolii decat in cazul familiei, oare nu observi ?

5) Competitivitatea e o trasatura inevitabila in societate si mai ales in lumea de azi. Face mult rau insa nu o putem ocoli. Scoala dezvolta mai bine pe copil pentru a face fata competitiilor de tot felul, comparativ cu familia. In familie ar fi de dorit sa nu fim in competitie unii cu altii... Exceptind unele momente sau activitati, rar.

Exact spiritul de competitie este anihilat in principiile didacticii de astazi. E una din trasaturile fundamentale ale noilor tendinte. Stii ca in Franta, din acest motiv, nu se mai dau premii ? Stii ca nici in Romania, gata oricand sa urmeze cretinatatilor la moda, nu se mai dau nici note in clasele primare ? Stii ca rezultatele concursurilor, alea putine care se mai fac, nu sunt comunicate decat individual, in plic ? De fapt, stii foarte bine, dar pari ca nu observi substratul unor astfel de masuri, oficial introduse ca sa nu-i stresseze pe copii. Ei bine, substratul este anihilarea competitivitatii. Cand eu eram elev, era clar cine e cel mai bun din clasa si cine prostul clasei. Acuma, la astia mici ai mei, e mult mai putin clar.

[Yasmina]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu e asa, Ioane. Nu e "de cand lumea". E de vreo doua secole maxim. Vorbim despre "de cand lumea" ? Atunci, de cand lumea, parintii au fost primii si principalii dascali ai copiilor. In afara familiei se facea numai "invatamantul de specialitate", ucenicia in meserii, arte, stiinte. Si asta numai uneori, anume intr-o minoritate de cazuri in care copiii aveau chemare spre altceva decat spre meseria parintilor. Dar, chiar si in aceste cazuri, nu mergeau la scolile de tip fabrica si cu aspect de sanatoriu-inchisoare de azi. Intrau la jupan, in case normale.
Asta a fost de cand lumea. Scoala precum aia care se face ca te plateste pe dumneata este o gaselnita foarte recenta.



Parerea mea este ca media cadrelor didactice are mai slabe calitati didactice decat media parintilor. Cum sa spun, ca sa nu te superi ? Educatia copiilor nostri e o problema prea importanta ca sa o lasam pe seama profesionistilor educatiei. Da, principiile didacticii ne scapa: sunt impregante de ideologie. Principiile didacticii de acum nu seamana cu principiile didacticii cu 20 de ani in urma. Nici cu principiile didacticii peste 20 de ani. Intre ce scrie un Jules Payot acu nu mai departe de cateva generatii si ce scrie la book-urile de acuma este un hau. Ni s-a luat ca principiile didacticii sa experimenteze pe copiii nostri, intr-o tranzitie care nu se mai sfarseste.



Practic, dumneata cotrapui un model in care profesorii isi aroga rol de parinti si se cred misionati unuia, mult mai natural, in care parintii isi prelungesc rolul de primi educatori.



Asa este. Dar ce are memoria cu prefectura ?



Ecartul dintre ce se invata si viata e mult mai mare in cazul scolii decat in cazul familiei, oare nu observi ?



Exact spiritul de competitie este anihilat in principiile didacticii de astazi. E una din trasaturile fundamentale ale noilor tendinte. Stii ca in Franta, din acest motiv, nu se mai dau premii ? Stii ca nici in Romania, gata oricand sa urmeze cretinatatilor la moda, nu se mai dau nici note in clasele primare ? Stii ca rezultatele concursurilor, alea putine care se mai fac, nu sunt comunicate decat individual, in plic ? De fapt, stii foarte bine, dar pari ca nu observi substratul unor astfel de masuri, oficial introduse ca sa nu-i stresseze pe copii. Ei bine, substratul este anihilarea competitivitatii. Cand eu eram elev, era clar cine e cel mai bun din clasa si cine prostul clasei. Acuma, la astia mici ai mei, e mult mai putin clar.

Vb in numele dvs!
Daca aveti niste cunostiinte pe care va bizuiti,asta nu inseamna ca dvs sunteti reprezentantul majoritar al parintilor din Romania.


Da este benefic sa faci niste meditatii acasa cu tatal la matematica,fizica ,chimie dar tatal tau mai are si serviciu,ocupatii,hobbyuri - nu are chef toata ziua buna-ziua sa-ti predea 16 ani de matematica ,geometrie si trigonometrie ,fizica mecanica,cuantica si cate cele.
Avem oameni pregatiti pt asta,se numesc profesori !

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu e asa, Ioane. Nu e "de cand lumea". E de vreo doua secole maxim. Vorbim despre "de cand lumea" ? Atunci, de cand lumea, parintii au fost primii si principalii dascali ai copiilor. In afara familiei se facea numai "invatamantul de specialitate", ucenicia in meserii, arte, stiinte. Si asta numai uneori, anume intr-o minoritate de cazuri in care copiii aveau chemare spre altceva decat spre meseria parintilor. Dar, chiar si in aceste cazuri, nu mergeau la scolile de tip fabrica si cu aspect de sanatoriu-inchisoare de azi. Intrau la jupan, in case normale.
Asta a fost de cand lumea. Scoala precum aia care se face ca te plateste pe dumneata este o gaselnita foarte recenta.

Adevărat. Nota 10 cu felicitări!

Ar trebui dezvoltat subiectul de către cine se pricepe, pornind de la motivul inițial pentru care a fost inventat învățămîntul public.

[ioan67]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Adevărat. Nota 10 cu felicitări!

Ar trebui dezvoltat subiectul de către cine se pricepe, pornind de la motivul inițial pentru care a fost inventat învățămîntul public.

Aveti tocmai in istoria Bisericii, ba chiar mai inainte de Hristos, exemple de scoli publice. Unde se studia inclusiv Teologia!
Cititi istorie, recititi Scriptura!

[ioan67]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Scoala precum aia care se face ca te plateste pe dumneata este o gaselnita foarte recenta.

Gaselnita recenta este ca se face ca ma plateste.
Inainte de al doilea macel mondial, un invatator avea un asemenea salariu ca isi cumpara o pereche de boi in fiecare luna. Pricepi ce vrea sa insemne asta?
Dar de cand oameni ca dr Dragomir au venit sa spuna invatatorilor si profesorilor ca ei sunt prea putin pregatiti ca sa le educe copiii, atunci da: s-a ajuns ca scoala sa simuleze ca ma plateste.
Dar pe dvs., maestre, cine v-a invatat carte? Medicina si alte studii le-ati deprins pe prispa casei cu bunicul?
Si cum v-ar placea sa va spun eu sau alti oameni care au cu totul alta pregatire decat dvs., ca habar nu aveti medicina etc. etc.?
Nu credeti ca suferiti uneori de putintica grandoare?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Da, principiile didacticii ne scapa: sunt impregante de ideologie. Principiile didacticii de acum nu seamana cu principiile didacticii cu 20 de ani in urma. Nici cu principiile didacticii peste 20 de ani. Intre ce scrie un Jules Payot acu nu mai departe de cateva generatii si ce scrie la book-urile de acuma este un hau. Ni s-a luat ca principiile didacticii sa experimenteze pe copiii nostri, intr-o tranzitie care nu se mai sfarseste.

Fireste ca scoala nu ramane blocata intr-o etapa a istoriei. Cauta sa se adapteze la lumea care se tot schimba.
Iar in scolile de azi sunt oameni de mare calitate, carora ar trebui sa le aratati acelasi respect pe care il aratam noi doctorilor care, printre altele, ne-au facut sa ne saturam de nesfarsitele experiente pe care le fac pe corpul nostru.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Practic, dumneata cotrapui un model in care profesorii isi aroga rol de parinti si se cred misionati unuia, mult mai natural, in care parintii isi prelungesc rolul de primi educatori.

Profesorii nu isi aroga rolul de parinti. In schimb unii ca dvs. isi aroga, tocmai pe acest topic, rolul de profesori.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Dar ce are memoria cu prefectura ?

Am raspuns la o intrebare privind posibila exagerare a exersarii memoriei. Am aratat ca e important sa se dezvolte memoria, de la varste fragede, prin solicitari adecvate, in mod sistematic.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Exact spiritul de competitie este anihilat in principiile didacticii de astazi. E una din trasaturile fundamentale ale noilor tendinte. Stii ca in Franta, din acest motiv, nu se mai dau premii ? Stii ca nici in Romania, gata oricand sa urmeze cretinatatilor la moda, nu se mai dau nici note in clasele primare ? Stii ca rezultatele concursurilor, alea putine care se mai fac, nu sunt comunicate decat individual, in plic ? De fapt, stii foarte bine, dar pari ca nu observi substratul unor astfel de masuri, oficial introduse ca sa nu-i stresseze pe copii. Ei bine, substratul este anihilarea competitivitatii. Cand eu eram elev, era clar cine e cel mai bun din clasa si cine prostul clasei. Acuma, la astia mici ai mei, e mult mai putin clar.

Cred ca exagerezi. Unul din motivele pentru care s-a ajuns la anumite masuri este tocmai presiunea parintilor. Toti parintii vor sa aiba copil premiant. Toti vor sa se dea mari cu odoarele lor. Slava desarta ne mananca oasele si nu e vina scolii ca toata lumea crede ca are Ensteini acasa.