Cersetorii de etnie rroma

[RappY]

În prealabil postat de Demetrius

Felicitări pentru cele scrise!

Mersi!

Despre ceea ce spune Sf Maxim Mărturisitorul cum că „voirea este o putere doritoare a ceea ce e propriu firii care dorește”, mi se pare că ar fi loc de o precizare din partea lui, deoarece firea umană are 2(două) doriri, una sufletească(să se roage, să postească) si alta trupească (să mănânce, să doarmă). Aceste două doriri nu vin din aceși loc, ci inimă (prima) și din trup (a doua).

În continuare am boldat afirmația care nu mai are ghilimele (poate tot Sf Maxim se exprimă, sau poate tu) care ar avea nevoie de o corectare(zic eu) rezultată din deosebirile primului comentariu pe care l-am scris mai sus.

Firea omenească nu este făcută să se apropie de Dumnezeu prin firea sa, decât sub acțiunea Duhului Sfânt, căci fără acțiunea Duhului Sfânt el rămâne un animal supus instinctelor sau exemplului preluat din mediul în care trăiește. Toate voirile trupești sunt generate de instinct, iar voirile sufletești sunt generate de Duhul Sfânt.

E drept că omul are capacitatea de a se deschide spre educare, iar dacă educarea începe din fragedă pruncie cu botezul lui Ioan și se continuă cu includerea Duhului Sfânt in toate aspectele educației, puterea sufletească crește exponențial, ajungând apoi să supună trupul obiectivelor duhovnicești.

Această primă deschidere spre educație vine(în multe feluri) tot sub influența Duhului Sfânt și e susținută de un accept de voință, deoarece nu vine automat din instinct și de aceea nu are acceptul formal, având nevoie de o așa-zisă ”analiză conștientă a riscurilor”, sau de o... autoritate ”părintească”. Exemplele pe care le-am ales ca să numesc voirile sufletești și trupești susțin și caracterizările ulterioare, adică se înțelege ușor că un om fără educație, deși are multe dorințe, nu va dori să postească și să se roage pentru că nu are niciun rost pentru el; orice schimbare ar apărea în viața lui care să-l conducă la a se ruga și a posti ar veni numai sub acțiunea Duhului Sfânt.

Nu e așa.

Faptele Apostolilor 17, 26-27: Şi a făcut dintr-un sânge tot neamul omenesc, ca să locuiască peste toată faţa pământului, aşezând vremile cele de mai înainte rânduite şi hotarele locuirii lor, ca ei să caute pe Dumnezeu, doar L-ar pipăi şi L-ar găsi, deşi nu e departe de fiecare dintre noi.

Omul e făcut din fire să-L caute pe Dumnezeu chiar dacă nu știe cum s-o facă fără Duhul Sfânt. Sf. Maxim nu a uitat nimic, el folosește termenii cu grijă, voirea sau voința naturală însemnând voința din fire, care voiește către ce e bun căci firea omului e făcută bună. Voința gnomică adică cea a ipostasului ci nu a firii este cea care poate greși și greșește îndeosebi după căderea din Eden.

Pr. Stăniloae: „Dumnezeu atrage, omul e atras. Omul e făcut pentru infinit, fără a ajunge el însuși la infinit.”

Pe lângă astea, antropologia ta e diferită de cea ortodoxă, nu există o dualitate atât de strictă între suflet și trup, este și sufletul (nu inima) care dorește cele „trupești”.

Sf. Ioan Damaschinul: „Dintre plăceri, unele sunt sufleteşti, altele trupeşti. Sufleteşti sunt acelea care aparţin sufletului în sine, cum este plăcerea spre studiu și spre contemplaţie. Trupeşti sunt acelea la care participă și sufletul şi trupul. Pentru aceasta se numesc trupeşti toate cele care se raportează la hrană, la legături sexuale şi cele asemenea. Dar nimeni nu va găsi plăceri proprii numai corpului.”

În fine, cam tot ce spui tu acolo e heterodox, botezul ortodox este cu Duhul Sfânt nu „botezul lui Ioan”, „voirile sufletești” sunt „generate” de om nu de Duhul Sfânt căci omul are liberul arbitru să voiască cele bune, ș. a.

Ți-am mai zis, ai concepții gnostice, calvine, orientale, de toate. Nu știu care-i fundalul tău, eu am înțeles că vii de la greco-catolici, dar nu ai concepții catolice. De fapt și tu mi-ai mai zis că le ai din revelație și mai mereu ajunge discuția la această distincție fundamentala în care antropologia ta este una pesimistă sau negativă iar cea ortodoxă este una pozitivă. Ai mai menționat și de copilărie, mă rog, avem concepții foarte diferite dpdv teologic și antropologic.