Viitorul Presedinte al Romaniei.

[CristianR]

În prealabil postat de Iorest

CG: Da! În primul rând istoric, sunt ale noastre și în al doilea rând, eu n-am spus că vrem, ci că profiți de ocazie”.

Cu alte cuvinte, nu susține intervenția armată românească pentru a lua teritorii (care ne-au aparținut cândva) de la Ucraina, însă vrea să participăm la împărțirea "cadavrului" vecinului de la nord-est după ce Marele Părdător îl va fi răpus. Statutul de hienă care ni se propune îmi pare chiar mai nedemn decât acela de lup. Cum să mă bucur și să profit de tragedia vecinului meu când este atacat și zdrobit, în loc să-i sar în ajutor?

Spune-le ucrainenilor care mor ca să-și apere identitatea și libertatea că ei n-au o țară pentru că Ucraina nu există, este inventată. Chiar dacă granițele ei au fost trasate târziu în istorie, ca o delimitare de Moscova, lupta lor pentru identitate este veche și au dreptul la ea în aceeași măsură în care Transilvania a avut dreptul să se unească cu România.

Dacă C.G. ar vrea pace, așa cum susține, n-ar pune în discuție granițele garantate prin tratatele internaționale de după Al Doilea Război Mondial, pentru că la fel ar face toată lumea din jur, iar trasarea unor noi granițe nu se va face pașnic. Cum poate să-l ignore pe Viktor Orban, care îl curtează pe Putin de ani buni, aducându-i servicii, cu scopul declarat de a reface "Ungaria Mare"? Cum poți gândi că Marele Urs îți va arunca câteva oase ca răsplată că l-ai aplaudat, fără să-i facă parte și mai credinciosului cățel de la vest?

Pacea deja există, iar cine chiar o iubește va face tot posibilul să o păstreze, respectând granițele existente, cu atât mai mult cu cât ele au fost fluctuante în istorie, iar dacă te apuci să răscolești trecutul, nu face decât să stârnești jarul care mocnește gata să reaprindă sutele și miile de conflicte de care a avut parte omenirea de-a lungul vremii. Întreaga lume ar putea deveni un Orient Mijlociu care n-a cunoscut niciodată pacea.

Naționalismul, suveranismul, izolaționismul, protecționismul reaprinse în anii din urmă – nu se știe de cine – în toată lumea occidentală, proclamă ipocrit iubirea de națiune doar pentru a masca ura față de vecini. Toți naționaliștii vor ca poporul lor să fie mai mare și mai puternic, să-și regăsească o închipuită glorie de odinioară, în detrimentul celorlalți. E narcisism și idolatrie, iar nu iubire, care nu dezbină, ci unește, care nu-l neagă ci îl afirmă pe celălalt, care merge împreună cu smerenia – recunoscându-și păcatele – și refuzând mândria – care caută la păcatele celorlalți.