Psalmii nepotilor lui David.

[Moroco]

In ochiul trufash cuprins de noaptea mintii ce crede ca vede adevarul apare reflexul schizoidoctoral al daramarii constructiei facute prin neascultare insa cum conflicul invinovatirii vinovatilor invinovatiti ajunge la trufia paroxistica a razboiului infailibiltatilor pentru care merita sa jertfesti totul mizand all-in bazandu-te ca ti-a intrat full de barbarbarbaalbaal si nu prea poti pierde, iti permiti sa gresesti pe sfinvers fix invers de cum e cu vinovatii ca sa simti si tu ceva, macar prin chinuri sadice, si atunci extrapoland si generalizand ca orbetele ce umbla cu echivalente aiuristice ajungi sa lovest din blestem, ca s-a dat liber la pacatuire, in binecuvantare, spre a darama, zici tu, ce s-a construit din neascultare si ce trebuie smuls si daramat, insa cum placerea de a trada si a silnici la tradare e mare, iata ca darami fix partea aialalta, partea divino-umana a ta si a apropiatilor fiindca nu-ti pasa de ce distrugi panan-n panzele albe tinand ca orbul de bata, si nici de cate victime colaterale vor fi cat timp te detonezi ca o mare brabusire avandata sarind ca fulgerul in cap in mocirla buzii blestemului blestemat. AU doare, pai sigur ca doare daca te autotepuiesti si mergi in inselare, in blestem, in chinuri vesnice desi vezi si stii ca esti tzepuit de barii baestrii ai raului maxim care te-mping sa alegi satanismul-gunoiul si libertatea-pacatul ca sa fi de partea lor mituindu-te sa crezi ca-ti va fi bine si c-ar trebui sa le multumesti lor pentru libertatea asta, desi Dumnezeu a lasat libertatea de a manca si a pieri, de a te ingamfa si a crapa, de a te inalta si a fi strivit la cele 7 capete de serpilori-fluture cap de mort si cu gandul liber viclean siret si excroc care vine si te ia si te duce in faci issetis ca sa isfaci-ispisfaci ca un madafakar satisfacifer, mare risipurcelash agresiv uns cu toate alifiile ce se ridica si se-ntoarce sa rupa si sa dezbine muscand mana care l-a mantuit si l-a miluit... saracuool purcelash egoist de rasa pura mitomamoniaco-depresiva a iadului deznadajduit si pierdut, ratacit in lume lumeasca.

Ziua care va veni!!!

Problema grava se pune cand o mamica iti lasa in grija un sugar mic de tot, un copil neputincios care iti cere mancare, ajutor, viata, aparare si sa nu cumva sa-l omori pentru ca-i neputincios si tu de frica si fiindca esti handicapat mental neputincios nu sti si nu poti sa-l ajuti altfel decat de "mila" dand sa-l eutanasiezi, ti-e mila blestemata si-l eutanasiezi desi existau sperante si de frica ca moare, ca-l omori, il "scapi" taindu-l, dand cu cutitul,strivindu-l in bocanci, sufocandu-l, il spulberi cu carte cu tot detonandu-l kamikadze ca uslamistii... si mititelul fiind defapt fix micutul Iisus cu Duhul, odata distrus si imprastiat nu mai are cum sa te ierte si nu mai ai Cui cere fiindca te-ai facut criminal si ai ajuns singur dupa ce l-ai spulberat. Deci de asta nu e bine sa fie omul singur pentru ca daca te-ai apropiat prea mult de micut si l-ai distrus si apoi iar l-ai distrus ca sa musamalizezi nesuferind vina si invinovatirea, vrand sa te ascunzi ca sa scapi, iata asa ai trecut de partea demonilor cazuti care nu-si mai gasesc linistea si iertarea pentru ca nu mai au de la Cine o cere, Duhul a plecat fiindca esti contra si pana reinvie Hristos in Cuvant nu mai e Cine sa fie pe-aproape, sfant, ca sa-ti dea iertare. Deci de aia nu li se va ierta niciodata celor ce sunt in contra Duhului sau a Cuvantului pentru ca nu poti fi pro pacat, pro distrugere, de partea pacatului, a raului, a blestemului si impotriva Duhului si Cuvantului ietarii si in acelasi timp sa vrei sa fi iertat mai ales ca tu prin necredinta ta egoista nu contenesti sa vrei sa te eliberezi tot mai mult in blestem, in a vrea a fi liber ca scapat de parinti, blestemandu-le binecuvantarea ca sa faci rele, dand sa scapi de... copii, daca vezi ca te sperie ingrozitor neputinta lor ingrijorator de problematica si stresanta ce te scote din minti neputand sa te mai controlezi. Daca nu-i poti ajuta cu nimic, totusi nu-i eutanasia din mila ipocrita neputincioasa si murdara cu care te distrezi in cruzime ci reda-i Mamei lor, Tatalui, Duhului, Cuvantului si prietenilor de joaca. Nu-i atinge, nu-i omora, nu-i sodomiza, nu-i chinui, nu-i dezbina, nu te scapa de ei caci ajuns singur nu va mai fi Cine sa te ierte. Stiind ca nu poti sa te abti ca-n sindromul turrette macar nu te apropia prea mult de ei, pastreaza distanta fiindca esti periculos, oricand poti lovi fulgerator involuntar, poti face greseli fatale, deci pazeste-te caci nu sti cand se iveste prilejul, iutimea si cazi greu in ispita greselii fatale de nereparat... si apoi in iadul ireversibilitatii si plata vesnica,in pedeapsa nesfarsita nu-i bine, nu-i bine deloc in chin si vinovatie, in neputinta si cosmar... cosmarul ca nu poti nicicum sa nu faci raul oricat incerci sa opresti crima infranand cumva sau legand miscarea de eutanasiere "pilostiva" prin care te dovedesti prea neputincios in a-l ajuta pe ala micut daca ajunge el prea aproape, in raza de actiunea a elementelor sufocvante si innecacioase de care dispui, prin care iti manifesti "puterea" ta oribila, de om mai mare, cu pumni, maini inarmate, picioare incaltate, vorbe grele, organe, scule preschimbate in arme letale, bate, pulane, bolovani, razbunari, viclenii, ispite, etc. Vai tie, pedo-criminale bagabont-pingaritor lacom de manele porcesti ce te-nfiezi la criminalii trufasi ca sa-ti ascunzi interiorul blestemacios din care daiadai ca boierul samantza dezbinarii in turnatorie fara numar, mica cat samantza de scandal ca sa-ti sara mustarul si sa te razbuni pe iubire ca varanii zburatori ce-ti toarna pismura baalamucifeerica goliateica "eliberandu-te" de sarcini de facut care te scot din minti infuriindu-te criminal ca putorile cersetoare ce s-a capatuit!

Plina e lumea si fiecare casa de astfel de cazuri grave, chiar si bisericile si manastirile sunt pline de astfel de greu pacatosi nenorociti deci... rugati-va si vegheati... n-o zic io ci Dumnezeu prin scripturi zice, ca nu stim ziua si nici ceasul cand va lepadati printr-un astfel de traumatism ireconciliabil dandu-va pierzarii ca deznadajduitii rataciti in mitomanie si ascunzis, in intunericul adanc de unde trebuiti pescuiti de sfinti... de sfinti parinti milosi trimisi de Dumnezeu, de fix acel micut cu Duhul si Cuvantul de Care v-ati insingurat... nu fugiti ca sa va ierte... caci a inviat, Hristos a inviat... si poate iar sa va ierte... daca aveti grija sa nu fie in zadar, straduindu-va sa nu-L omorati iar, si iar, si iar... ca-ntrun cosmar halucinogen, narcotic, hipnotic, conflictual, conflictul puturhotilor nevazutelor vinovati invinovatiti ce invinovatesc nesuportand invinovatirea.

[Moroco]

Ce avem noi in burtica, pe stomac, plaman, inima, suflet? O necredinta, un creier si un pacat ce se satisface, simtind... vorbind vrute si nevrute in desert, dand lectii, porunci, indreptari si ii place acolo si se satisface. Pacat desfranat, stai in pacat acolo, in plaman, in artere si vene, in bronhii vine din stomac si ai pacat ce sta acolo ca o balta de muci si se face placere privind la femei, poftind, dorind, visand, judecand si dand pareri infailibile, bune sa te certi, sa afirmi si sa-ti simti o labordelatorie pe sistemul digestiv pana pe esofag, in ochi, pe limba, si tusesti si simti acolo o caldurica umeda, un mucus placut ce nu-lpoti tusi afara, ca o suma de plosnite ce te manca si te sug, ca o zeama buna, mare, dulce si cand colo, nu-i de bine, tu stai in pacat si simti placeri sexuale si vorbesti imitind ce vorbesc aia cand o fac, cand se dau unii altora, bei ce beau si manca aia cand o fac... si crezi ca ti-e bine la caldurica si ca-i bine ca parca-ti place la sufletel, ca profiti, inseli, cand tu esti pierdut si cazut in comoditatile interne care cer somn lung si placeri si multe lichide care sa-ti placa cand curg, cand se toarna, cand bolborosesc, cand umezesc, cand se odihnesc. Deci acolo avem bagat pacatul si acolo te leaga iadul prin pacat in iad, acolo se fac faptaele interne de care nu esti constient ca le faci, desfranand, pomenind organe, fiind curios, lingusind, halind, luand guri mari pline de josnicii, dandu-te mare si tare, mandrindu-te, hulind, blestemand, si-ti fac placere ca si filmele, ca si goliciunile, ca si frumusetile, ca si orice aliment iesit din carnariile animalelor, din inmultirea lor, unt, unsoare, branzet, oua, carne, uleiuri, sucuri, paini, aluaturi dulci, cozonace cu laptic si toate iti plac pentru ca pacatului din burtica ta ii plac si lui si va visati mari si celebri impreuna, va simtiti ca-n bordel, ca regii bordelului, ca stapanii jocului, trandavind, lenevind, glumind, povestind si simtind, simtind cum va e bine de la pacatul din burtica ce aluneca in sus si in jos pe esofag, pe vedere, prin inima si pe langa ca o placere, ca o femeie, ca o muza, ca o rima, ca o manea. Asta-i moartea si cu pacatu-l incepe ea si cu pacatul se termina vrand sa mai inmulteasca ceva ca sa supravietuiasca cand crapa. De aici vin relele si bolile, din necredinta si pacat interior, neluat in seama si nesimtit asa cum s-ar cuveni caci e primit acolo in burtica la loc de cinste si bagat la inima ca un pui, ca o avere se face mereu, parca esti in extaz, in orgasm perpetuu, in plumb. E moartea acel pacat tolanit, dabalat, comod, umed, zemos, si o neglijezi persistand in neglijenta si nepasare. Dar necredinta din tine e mai mare si ea se manifesta ca o putere lovitoare pentru aparare... revoltandu-te si atacand furios ca milatacandinvers, mereu invers oricat ai incerca sa ataci ceea ce-ti face rau, duhul rau, minciuna, e patima care patimeste in tine ca un atasament la averEU, averea facuta prin viclenii, talharii, profituri nedrepte, hotii, jocuri de noroc, mite, pile, privilegii, sinecuri asa ca necredinta dosului ce se ridica urand si lovind de frica mereu invers sa nu cumva sa-i iei nebunia, privilegiul, comoditatea, mandria, necredinta si deznadejdea.

Deci acolo in burtica la inima, pe stomac avem bordelutzul pacatului in care stai si stai si te simti bine ca fraierul ingamfat pana ai cedat... si te dai la u, la U, la necredinta, la dracu ca te ia, de parcaosa ai noroc, de parca te-ajuta blestemu, hula si injuratura, deparca te-ajuta fortele necurate ale raului sa castigi, sa te bucuri ca nebunul frenetic de victoria pierzarii, ca evident pierzi daca castigi fara sa respecti, calcand ce aveai de necalcat si de respectat.

[Moroco]

Ce avem noi in burtica, pe stomac, plaman, inima, suflet? O necredinta, un creier si un pacat ce se satisface, simtind... vorbind vrute si nevrute in desert, dand lectii, porunci, indreptari si ii place acolo si se satisface. Pacat desfranat, stai in pacat acolo, in plaman, in artere si vene, in bronhii vine din stomac si ai pacat ce sta acolo ca o balta de muci si se face placere privind la femei, poftind, dorind, visand, judecand si dand pareri infailibile, bune sa te certi, sa afirmi si sa-ti simti o labordelatorie pe sistemul digestiv pana pe esofag, in ochi, pe limba, si tusesti si simti acolo o caldurica umeda, un mucus placut ce nu-lpoti tusi afara, ca o suma de plosnite ce te manca si te sug, ca o zeama buna, mare, dulce si cand colo, nu-i de bine, tu stai in pacat si simti placeri sexuale si vorbesti imitind ce vorbesc aia cand o fac, cand se dau unii altora, bei ce beau si manca aia cand o fac... si crezi ca ti-e bine la caldurica si ca-i bine ca parca-ti place la sufletel, ca profiti, inseli, cand tu esti pierdut si cazut in comoditatile interne care cer somn lung si placeri si multe lichide care sa-ti placa cand curg, cand se toarna, cand bolborosesc, cand umezesc, cand se odihnesc. Deci acolo avem bagat pacatul si acolo te leaga iadul prin pacat in iad, acolo se fac faptaele interne de care nu esti constient ca le faci, desfranand, pomenind organe, fiind curios, lingusind, halind, luand guri mari pline de josnicii, dandu-te mare si tare, mandrindu-te, hulind, blestemand, si-ti fac placere ca si filmele, ca si goliciunile, ca si frumusetile, ca si orice aliment iesit din carnariile animalelor, din inmultirea lor, unt, unsoare, branzet, oua, carne, uleiuri, sucuri, paini, aluaturi dulci, cozonace cu laptic si toate iti plac pentru ca pacatului din burtica ta ii plac si lui si va visati mari si celebri impreuna, va simtiti ca-n bordel, ca regii bordelului, ca stapanii jocului, trandavind, lenevind, glumind, povestind si simtind, simtind cum va e bine de la pacatul din burtica ce aluneca in sus si in jos pe esofag, pe vedere, prin inima si pe langa ca o placere, ca o femeie, ca o muza, ca o rima, ca o manea. Asta-i moartea si cu pacatu-l incepe ea si cu pacatul se termina vrand sa mai inmulteasca ceva ca sa supravietuiasca cand crapa. De aici vin relele si bolile, din necredinta si pacat interior, neluat in seama si nesimtit asa cum s-ar cuveni caci e primit acolo in burtica la loc de cinste si bagat la inima ca un pui, ca o avere se face mereu, parca esti in extaz, in orgasm perpetuu, in plumb. E moartea acel pacat tolanit, dabalat, comod, umed, zemos, si o neglijezi persistand in neglijenta si nepasare. Dar necredinta din tine e mai mare si ea se manifesta ca o putere lovitoare pentru aparare... revoltandu-te si atacand furios ca milatacandinvers, mereu invers oricat ai incerca sa ataci ceea ce-ti face rau, duhul rau, minciuna, e patima care patimeste in tine ca un atasament la averEU, averea facuta prin viclenii, talharii, profituri nedrepte, hotii, jocuri de noroc, mite, pile, privilegii, sinecuri asa ca necredinta dosului ce se ridica urand si lovind de frica mereu invers sa nu cumva sa-i iei nebunia, privilegiul, comoditatea, mandria, necredinta si deznadejdea.

Deci acolo in burtica la inima, pe stomac avem bordelutzul pacatului in care stai si stai si te simti bine ca fraierul ingamfat pana ai cedat... si te dai la u, la U, la necredinta, la dracu ca te ia, de parcaosa ai noroc, de parca te-ajuta blestemu, hula si injuratura, deparca te-ajuta fortele necurate ale raului sa castigi, sa te bucuri ca nebunul frenetic de victoria pierzarii, ca evident pierzi daca castigi fara sa respecti, calcand ce aveai de necalcat si de respectat.

Adica pe imbuibare si in ingamfare sta trufia ”curatitoare” care cu nesimtire, neglijenta si nepasare se lauda ca o lada de gunoi, de plastic din pacura, defapt un burtoi de sharpe mare si crud, ce se detoneaza dupa ce strange acolo tot gunoiul psihologic si emotional, pftind, dorind, halind pedo-starli-baba-babuba engross ca sa genereze gunoi si mai mare, si mai mult cerand, vrand, sa lase apoi ”curat” dupa formula ”io am generat (gunoi) io m-am detonat (ca turbatool)”... stiind ca iubirea se bucura si iubeste curatenia adevarului luminos, senin, copilaresc, viu.

[Moroco]

Stii ce faci cand te-ntalnesti cu Dumnezeu (cu Domnul Iisus, cu Sfintii, cu Duhul, cu Tatal, cu psf. Maria, cu preotii, cu icoanele, cu Hristos Cuvantul, etc.) ? Te omori, te autodistrugi prin diferite forme de viclenie, desfranare, siretenie, nerozie, prostie, nesimtire, tupeu pilit, rautate inconstienta, pacat labordelator...

Sau de frica , dupa ce constati ca simtind chinurile mortii te-ai revoltat si ai acuzat ca alti-ti fac rau si simti ca iar te omoara, vii cu "solutia" prin care te duci cu pluta din rau in mai rau bucurandu-te ca naivii tzepuiti ce se incanta amagiti visand ca va fi bine devenind prin tradare amagitori, tzepuitori, ispititori, criminali, neredinciosi, pacatosi, singuri si capcauniuni.

Deci sau te omori si simtind chinurile mortii iti "rezulta" ca Dumnezeu iti face rau si-ti crezi nebunia asta caraind ca sa vrei sa mergi din rau in mai rau, ori stai tolanit in comoditati tot mai greu de gasit.

E foarte simplu deci sa fi prost mai ales ca joci toate inchipuirile puterii prostului ce se da mare si tare si care daca nu e si fudul, laudaros, "intelept"-limbut, parca nu e prost destul, tot mai vrea cu grozavie sa gresasca pilit si sa nu-i pese, vrea sa calce cu ingamfare si imbuibare...intarindu-se in sminteli tupeiste ca fierul, ca otelul, ca bolovanul, ca ashchia care nu sare departe de trunchiul de stejar din care s-a rupt si in care nu poti bate cuiul lui pepelea asa ca e bun sa te ascunzi acolo fix in nod, in tinutul Nod, suparat ca ai pierdut.. pe "nedrept".

[Moroco]

Stii ce faci cand te-ntalnesti cu Dumnezeu (cu Domnul Iisus, cu Sfintii, cu Duhul, cu Tatal, cu psf. Maria, cu preotii, cu icoanele, cu Hristos Cuvantul, etc.) ? Te omori, te autodistrugi prin diferite forme de viclenie, desfranare, siretenie, nerozie, prostie, nesimtire, tupeu pilit, rautate inconstienta, pacat labordelator... parazitism.

Sau de frica , dupa ce constati ca simtind chinurile mortii te-ai revoltat si ai acuzat ca alti-ti fac rau si simti ca iar te omoara, vii cu "solutia" prin care te duci cu pluta din rau in mai rau bucurandu-te ca naivii tzepuiti ce se incanta amagiti visand ca va fi bine devenind prin tradare amagitori, tzepuitori, ispititori, criminali, neredinciosi, pacatosi, singuri si capcauniuni, paraziti de turma sau de haita sau prooroci mincinosi calatori bagabonzi care se baga-n seama si-n ciorba ca musca-n lapte si nu vezi cand isi completeaza rucsacul cu ce mai gasesc ei pe ici pe colo, pe la altii.

Deci sau te omori si simtind chinurile mortii iti "rezulta" ca Dumnezeu iti face rau si-ti crezi nebunia asta caraind ca sa vrei cu ardoare sa mergi din rau in mai rau, ori stai tolanit in comoditati tot mai greu de gasit si de intins.

E foarte simplu deci sa fi prost mai ales ca joci toate inchipuirile puterii prostului ce se da mare si tare si care daca nu e si fudul, laudaros, "intelept"-limbut, parca nu e prost destul, tot mai vrea cu grozavie sa gresasca pilit si sa nu-i pese, vrea sa calce cu ingamfare si imbuibare...intarindu-se in sminteli tupeiste ca fierul, ca otelul, ca bolovanul, ca ashchia care nu sare departe de trunchiul de stejar din care s-a rupt si in care nu poti bate cuiul lui pepelea asa ca e bun sa te ascunzi acolo fix in nod, in tinutul Nod, suparat ca ai pierdut.. pe "nedrept".

Stârlibaba-stârlibuba-stârlirana, starlimamona furlatoare. Noaptea mintii, adica pofta rea a ochilor si trufia vietii mortii ca un foc negru in cerul gurii, un foc al rautatii strain de Dumnezeu, ca o starliciune a starliciuniunii sado-matzo-ochista a criuzimii pedo-mamoniaco-depresiva deznadajduita care joaca si imita starleala altor parbati lacoma de micutzi cruduti pana distruge toata iubirea si mila cu nepasare amenintzatoare infioratoare si ingrozitoare, acuzatoare si exechoolitoareoare mizerabila.

[Moroco]

Iti sugereaza sa dai cu cutitul ca sa faci cruzime si sa scapi din capcana, capcana caraielilor si acuzarilor, nemultumiri si reprosuri, mintind ca va fi bine, sa scapi de repetata introducere a cutitului si a miscarii de razbunare in mana cu sugerarea ca stim noi cine ar fi de vina, ea... si ca sa scapi iti vine sa dai fiindca crezi ca ala-i adevarul, realitatea si faci ce ai de facut, pe sfinvers, satisfaci patima, razbunarea, iti manifesti furia cu nepasare si inconstienta ca sa scapi de frustrare, sa iesi din capcan, ca simti ca mori si crezi ca iesi la mai bine, insa lovind pripit vei iesi la mai rau. Tot asa iti sugereaza sa faci cruzimi pacatoase ca sa fi pe placul cruzilor ca cica o sa scapi mai usor de ei, iti da sa pui botul, sa papi, sa halesti ca pelicanul, sa lingi, sa lingusesti, sa slugaresti, sa privesti in locuri josnice, sa dai cu brandu', cu pulanu', sa exclami vorbe grele din topor ca banglicanii si avericanii din filme pusi pe pradat, pe distrus, pe castigat cu orice pret ca vrajiti folosind vrajile lui merlin && perlin, astea-s tarii, berlin && kremlin, astea-s farduri, beuturi din alea slabe ca sa crezi ca se pot neglija, un fel de masti, creme si rujuri sintetice.

La un moment dat daca tot se insista pe tema asta, silnicit de frustrarile insistentei, necajit de recidive si repetari nedorite vei indrazni ca prostul sa faci fapta cea foarte periculosa, caci iesit din minti, autoamagit si ambalat, aprins, disperat, nemultumit, furios s-ar putea sa faci ceea ce crerezi ca ai de facut, sminteala venita la sugestia gandului viclean cu care intrii in pretesug ca sa satisfaci patima politica, mitomania mamoniaco-depresiva deznadajduita care vrea sa scape si sa castige mereu ca sa ramana la putere, puterea de a face pe dos, de a nu putea asculta, de a nu face nimic bun profitand ca parazitii, doar consumand si stand pe spatele altora, chiar si a mai micilor.

Practic injuri, hulesti, distrugi, manci kkt, minti, pui botul, deci distrugi cu cruzime facand pe plac cruzimii pedofantastice a pedochiului eretic ca sa scapi... asa ca trebuie sa veghezi cu atentie caci fapta acestor ganduri e foarte periculoasa cu cat e mai patimasha speranta desarta, disperarea de la pierderea repetata a banilor si de la sevrajul drogurilor mitei minciunii maririi de sine ca o slava desarta, slava eretica a erecticului grozav ce cu cat greseste se crede mai destept ”luminand” din desfranare si razbunare iesita din adancul noptii si vicleniei, se ridica din adanc si merge la pierzare, se-ncrunta, urland da cu cutitul, inteapa, strapunge, striveste, da cu hula, da cu totporul si se razbuna cumplit... repetat sa scape de martori, de probe si sa musamalizeze, lucru (rau) bine facut, un fel de ”curatenie”. Apoi daca nu se sinucide, e prins si bagat la beci pentru zeci de ani si ajunge in iad daca nu gaseste pocainta si mila la Dumnezeu. Deci trebe veghe multa mereu ca te ia gandul indus, gandul viclean sugerat, te ia sugestia si lovesti tinta falsa, sfanta si nevinovata pe care o acuzi, de se bucura cel rau cat ai fost de naiv, de pripit, de autoamagit neglijent incat sa crezi ca-ti poti permite... sa... nu te opresti la timp!

E groaznic si poate fi fatala o gresala din asta bantihrista, o nebunie holoclasta iesita din minti in toata neregula si faradelegea! Preaviz amatororilor!

Poti sa nu-l faci! E doar un gand!..o prietenie vicleana. Nu pune puterein patima ultrasa ca sa-l crezi si sa-l faci ca prostul crezand ca-i adevarul si ca va fi bine, visand ca cica o sa scapi de presiuni si insistente... nu-l fa... opreste-te la timp!.. si vegheaza continuu ca nu stii clipa nici ceasul... cand o patesti!

[Moroco]

Asta-i intrebarea de baut: Ce faci cand crezi ca ai ghinion si ai pierdut?... respectiv ce faci cand crezi ca iar ai avut ghinion si iar ai pierdut? Si ce faci ajuns pe culmile frustrarii si turbarii? Pe cine si cum te razbuni?

(E-o-intrebare lunga blestemata, ispititoare, identificatoare, foarte-foarte grea in conditiile in care se stie ca multi temerari cad in timpul incercarii de a raspunde. Aviz amatorilor dar si profesionistilor!)

Mancati si n-ascultati si apoi iar mancati?.. ca sa va ”bucurati”???
Pacateus! Ghinion-gheniron-duh bantuitartor-autoamagitor!

De frica de Dumnezeu de ce n-ai asculta de Dumnezeu?.. sfidand.